Legea salarizării sau cronologia unei reforme amânate. Promisă profesorilor în 2023 și lăsată pe ultima sută de metri

Legea salarizării unitare a bugetarilor a pornit ca o promisiune făcută profesorilor în timpul unei crize sociale. A devenit apoi o reformă amânată de la un guvern la altul și de la un termen european la următorul.

În cei trei ani, Ministerul Muncii a fost condus succesiv de trei social-democrați: Marius Budăi, Simona Bucura-Oprescu și Florin Manole. Acum, PSD anunță că nu va vota forma actuală a proiectului și cere modificări majore.

Responsabilitatea nu aparține însă unui singur partid. Nicolae Ciucă (PNL) a făcut promisiunea inițială, Marcel Ciolacu (PSD) a explicat amânarea prin calendarul electoral, iar guvernul condus de Ilie Bolojan a ajuns să prezinte proiectul în ultimele luni ale PNRR.

Mai 2023: greva profesorilor și rotativa

Greva generală din educație a început în mai 2023, cu doar câteva săptămâni înaintea rotativei guvernamentale în care premierul liberal Nicolae Ciucă urma să îi cedeze scaunul de la Palatul Victoria președintelui PSD Marcel Ciolacu. Profesorii cereau salarii mai mari și o așezare predictibilă în viitoarea grilă a bugetarilor. Era prima grevă generală din sistem după 18 ani. De atunci, a rămas reprezentativă imaginea cu Podul Basarab plin de profesori nemulțumiți, porniți în marș pentru drepturile lor. 

Premierul Nicolae Ciucă a promis protestatarilor că, dacă încetează conflictul de muncă imediat, Guvernul va grăbi adoptarea Legii salarizării unitare în sistemul public. Aceasta urma să prevadă creșterea salariilor în educație de la 1 ianuarie 2024.

Ministrul Muncii de atunci, Marius Budăi, anunța un calendar precis. Proiectul legii salarizării urma să fie lansat în dezbatere pe 15 iulie și depus în Parlament pe 1 septembrie 2023. Perioada dintre 15 iulie și 1 septembrie urma să fie folosită pentru discuțiile cu sindicatele.

Viitoarea grilă trebuia să pornească, pentru profesorul debutant, de la salariul mediu brut pe economie. Principiul a fost introdus și în documentele adoptate de Guvern pentru încheierea conflictului de muncă. După trei săptămâni de proteste, greva a fost suspendată pe 12 iunie. Guvernul a acordat creșteri salariale prin ordonanță și a păstrat promisiunea că revendicările profesorilor vor fi cuprinse în noua lege.

O zi mai târziu, Nicolae Ciucă și-a încheiat mandatul. Marcel Ciolacu a devenit premier pe 15 iunie, însă Ministerul Muncii a rămas la PSD.

Iulie 2023: primul termen dispare odată cu ministrul

Evident, proiectul nu a fost gata pe 15 iulie. Cu două zile înainte, Marius Budăi își dăduse demisia în urma scandalului privind azilele pentru vârstnici din Voluntari. Simona Bucura-Oprescu, tot de la PSD, a fost numită ministru al Muncii pe 19 iulie.

Schimbarea ministrului a oferit prima explicație pentru întârziere. Calendarul promis profesorilor a rămas însă în vigoare. Doar că și septembrie a trecut fără ca legea să ajungă în Parlament. La sfârșitul anului, noul ministru recunoștea că reforma nu va fi gata pentru 1 ianuarie 2024. Simona Bucura-Oprescu anunța că majorările promise profesorilor vor fi acordate separat, înaintea legii generale.

Astfel a apărut primul mecanism care avea să fie repetat în următorii ani. Problemele urgente erau rezolvate prin ordonanțe și excepții, iar legea care trebuia să reașeze întregul sistem era împinsă mai departe.

2024: Ciolacu explică de ce legea nu se face în an electoral

La începutul lui 2024, Marcel Ciolacu a spus deschis de ce Guvernul evita reforma. Adoptarea unei legi atât de sensibile înaintea alegerilor nu era oportună, sugera el.

„Dacă aș fi un om politic inconștient, aș face o lege a salarizării în perioada alegerilor. Dați-mi voie să nu fiu”, declara premierul în ianuarie 2024.

Explicația venea după ce Guvernul promisese deja proiectul pentru vara anului precedent. Legea devenise între timp și un jalon restant din PNRR, gândit pentru înlocuirea sistemului bazat pe grile incomplete, sporuri și derogări.

În 2024, Simona Bucura-Oprescu oferea din nou asigurări proiectul se află ,,într-un stadiu avansat”. Ministerul nu prezenta un calendar public. În august, ministrul spunea că prioritatea fusese reforma pensiilor. Legea salarizării urma după încheierea acesteia și după noi consultări. 

Calendarul electoral a înghițit anul. România a avut alegeri locale și europarlamentare, parlamentare și primul scrutin prezidențial, anulat ulterior. Reforma care putea produce pierderi, înghețări sau nemulțumiri în rândul bugetarilor a fost lăsată în plan secund.

2025: al treilea ministru PSD și un nou termen

După formarea Guvernului Bolojan, în iunie 2025, PSD a păstrat conducerea Ministerului Muncii. Funcția a fost preluată de Florin Manole. În septembrie, noul ministru spunea că legea ar putea intra în vigoare în 2026. O lună mai târziu, Manole anunța că proiectul va fi gata până la jumătatea anului următor și promitea că reforma nu va fi făcută „pe repede-înainte”.

La acel moment trecuseră deja mai bine de doi ani de la calendarul anunțat de Marius Budăi. Ministerul fusese condus în tot acest interval de PSD, iar partidul participase la toate deciziile majore privind reforma.

În noiembrie 2025, termenul a fost împins până la finalul perioadei de implementare a PNRR. Guvernul mai avea timp până la 31 august 2026 să adopte legea și să închidă jalonul. Practic, reforma promisă profesorilor pentru 2023 fusese mutată în ultima lună posibilă a planului european.

Primăvara lui 2026: Guvernul cade, legea rămâne

Guvernul Bolojan a căzut pe 5 mai 2026, după adoptarea unei moțiuni de cenzură. Florin Manole a plecat de la Ministerul Muncii, iar Dragoș Pîslaru a preluat interimar portofoliul.

Criza politică a prins legea într-o etapă avansată, însă fără un proiect adoptat de Guvern și fără un text trimis Parlamentului. Noul executiv interimar are atribuții limitate, iar termenul PNRR continuă să curgă.

Pe 22 mai, PSD, PNL, USR și UDMR au semnat, sub medierea Administrației Prezidențiale, un acord pentru adoptarea legii până la sfârșitul sesiunii parlamentare. Documentul stabilea un termen intermediar: 1 iulie 2026. Printre semnatari se afla și Sorin Grindeanu, liderul PSD.

Trei zile mai târziu, Pîslaru prezenta public principiile proiectului. Ministrul vorbea despre eliminarea a 87 de sporuri, despre corectarea dezechilibrelor și despre legarea unor venituri de performanță.

„Suntem în al 12-lea ceas pentru a îndeplini această reformă”, avertiza acesta. 

PSD contestă proiectul după trei ani la Ministerul Muncii

Publicarea documentului a declanșat un nou conflict. PSD a susținut că varianta prezentată de Dragoș Pîslaru diferă de proiectul pregătit în mandatul lui Florin Manole.

Fostul ministru a anunțat că social-democrații vor depune amendamente. Manole susține că mai multe profesii ar pierde venituri și cere modificarea coeficienților pentru sănătate, apărare, ordine publică și administrație.

Chiar luna aceasta, Marcel Ciolacu îi acuza într-o postare pe Ilie Bolojan și Dragoș Pîslaru de ,,crimă cu premeditare care ne costă miliardele din PNRR”:

,,A tergiversat, a amânat și cel mai bun exemplu (unul concret și dureros) este Legea Salarizării!”, spunea Marcel Ciolacu, cel în mandatul căruia trebuia să fie finalizat proiectul, despre Ilie Bolojan. 

Luni, pe 20 iulie, Sorin Grindeanu a anunțat că PSD exclude votarea proiectului în forma actuală. Liderul social-democrat spune că legea ar reduce veniturile profesorilor, medicilor și militarilor și propune o „comisie de criză” în Parlament.

Cronologia lasă însă PSD cu o problemă politică greu de ignorat. Partidul a condus Ministerul Muncii prin Marius Budăi, Simona Bucura-Oprescu și Florin Manole. A participat la elaborarea proiectului, a negociat termenele și a semnat în mai 2026 acordul pentru adoptarea legii.

În iulie, același partid se poziționează drept principal apărător al bugetarilor împotriva variantei de proiect de lege.

Promisiunea făcută profesorilor nu mai încape în buget

Profesorii se află din nou în centrul disputei. Promisiunea din 2023 prevedea ca salariul unui debutant să pornească de la salariul mediu brut pe economie. Dragoș Pîslaru spune acum că aplicarea integrală a angajamentului ar costa aproximativ opt miliarde de lei numai pentru educație. Guvernul nu mai consideră suma sustenabilă și a renunțat la formula promisă în timpul grevei.

„Ei sunt supărați pentru că nu au primit promisiunea din 2023”, a recunoscut ministrul interimar al Muncii.

Astfel, cercul început în mai 2023 nu s-a închis nici trei ani mai târziu. Profesorii au suspendat greva după ce au primit un calendar și un angajament salarial. Calendarul a fost ratat, iar angajamentul urmează să fie eliminat prin noua lege.

Protestele se extind în toată țara

Conflictul a depășit deja sistemul de educație. Sindicatele din sănătate, poliție, penitenciare, justiție și administrație contestă grilele și reducerea unor sporuri. În ultimele luni, în Capitală au protestat mai multe categorii profesionale împotriva prevederilor din noul proiect de lege. 

Pe 20 iulie, angajații din aproape 500 de spitale au intrat într-o grevă de avertisment. Timp de două ore au fost asigurate urgențele și aproximativ o treime din serviciile obișnuite. Federația Sanitas amenință cu grevă generală din 28 iulie.

Sindicatele din poliție și justiție avertizează, la rândul lor, că unele categorii ar putea pierde sute sau chiar mii de lei. Guvernul susține că mecanismele compensatorii vor împiedica reducerea venitului total, însă explicațiile nu au convins organizațiile sindicale. 

În același timp, protestele arată costul celor trei ani în care reforma a fost amânată. Negocierile dificile au fost comprimate acum în ultimele săptămâni ale PNRR.

770 de milioane de euro și șase săptămâni rămase

Adoptarea legii salarizării este legată de un jalon evaluat la aproximativ 770 de milioane de euro. Termenul intermediar de 1 iulie a fost deja depășit, iar ultima limită invocată de Guvern este 31 august 2026.

Până atunci, Parlamentul trebuie să primească proiectul, să îl dezbată și să îl adopte. Eventualele modificări trebuie acceptate și în relația cu Comisia Europeană, pentru ca legea să păstreze condițiile fiscale asumate prin PNRR.

România a avut mai bine de trei ani pentru această reformă. În primul an, proiectul a fost o promisiune făcută profesorilor. În al doilea, a fost amânat din cauza alegerilor. În al treilea, a trecut printr-un nou ministru, negocieri și o criză guvernamentală.

Acum, PSD cere modificarea unei legi pregătite în mare parte de ministerul pe care l-a condus. PNL invocă urgența, după ce primul calendar fusese anunțat în timpul Guvernului Ciucă. Sindicatele încearcă să oprească pierderile, iar Bruxelles-ul așteaptă închiderea jalonului.

Timpul a fost consumat de promisiuni, alegeri și transferul responsabilității. Așa am ajuns astăzi în ultimele șase săptămâni rămase pentru adoptarea uneia dintre cele mai complicate reforme din PNRR.