Exclusiv. Guvern nou în septembrie? „Puțin probabil”. Cristian Hrituc: „Sorin Grindeanu vinde pielea ursului din pădure”

Prima zi a noii sesiuni parlamentare găsește România în aceeași situație în care a intrat în vară: cu Ilie Bolojan premier interimar și fără o majoritate clară care să poată instala un nou Executiv.

Întrebat cât de probabil este ca România să aibă un guvern cu puteri depline chiar în septembrie, Cristian Hrițuc răspunde scurt: „Puțin probabil”.

Analistul spune că, dincolo de declarațiile făcute de liderii politici în ultimele săptămâni, nu există deocamdată un semn clar că raportul de forțe din Parlament s-a schimbat suficient pentru apariția unei majorități de 233 de voturi.

„La acest moment, nu avem niciun semn că se poate schimba ceva. Iar schimbarea, ca să fie produsă, are nevoie de niște gesturi politice”, spune Hrițuc.

Nicușor Dan și presiunea anticipatelor

Unul dintre aceste gesturi ar putea veni chiar de la Cotroceni. Hrițuc vede două căi prin care blocajul ar putea fi rupt. Ori o înțelegere între liderii partidelor, ori o nouă nominalizare de premier făcută de Nicușor Dan, care să pună presiune asupra Parlamentului.

„Gesturile politice care ar putea duce la această schimbare pot veni din partea președintelui Nicușor Dan, dacă forțează o nominalizare, o a doua nominalizare. Adică dacă impune un joc sub presiunea alegerilor anticipate. Sau, cazul extrem de puțin probabil, dacă liderii partidelor actuale ajung la o înțelegere politică”, explică analistul.

În paralel, spune Hrițuc, în Parlament există încercări de construire a unei majorități dincolo de formulele oficiale prezentate de partide. El vorbește despre un posibil proiect care ar reuni PSD, parlamentari din zona AUR și grupul din care face parte Victor Ponta.

Într-un asemenea scenariu, însă, UDMR ar deveni esențial. Iar Uniunea Maghiară și-a exprimat deja anterior rezervele față de o colaborare cu formațiunile suveraniste sau extremiste. 

Patru nume de premier, nicio majoritate

În culisele negocierilor sunt vehiculate în prezent mai multe variante de premier: Sorin Grindeanu, Siegfried Mureșan, Alexandru Nazare și din nou Eugen Tomac.

Pentru Cristian Hrituc, însă, discuția despre nume nu înseamnă nimic pentru că există o altă problemă reală: majoritatea parlamentară.

„Cred că, la acest moment, șansa reală o are doar varianta dată de PNL și aici nu mă refer la nume, ci la soluția politică propusă: guvern minoritar cu alternanță la putere. Restul premierilor, toți cei care sunt vehiculați acum pe surse, depind de formarea unei majorități”, spune analistul.

Hrituc consideră că niciunul dintre numele vehiculate nu are capacitatea de a strânge singur voturile necesare pentru învestire.

„E frumos, sună bine să dăm pe presă că avem șansă să ajungem premieri, dar de aici și până la îndeplinirea acestui obiectiv e cale lungă. Nu poate fi premier la acest moment niciunul dintre cei enumerați. Pentru că nu are niciunul capacitatea de a strânge o majoritate.”

În opinia sa, o asemenea majoritate poate apărea acum fie sub presiunea alegerilor anticipate, fie prin ceea ce numește „jocuri politice mai neortodoxe”. Analistul politic vorbește aici despre o majoritate construită nu printr-un acord clar între partide. Ci prin atragerea unor parlamentari individuali, neafiliați sau desprinși din alte formațiuni.

„Sorin Grindeanu vinde pielea ursului din pădure”

Conform surselor politice, în ședința pe care liderii PSD au avut-o luni, la Sinaia, s-a discutat despre posibilitatea unei majorități formate cu UDMR, parlamentari din zona liberal-conservatoare și alte grupuri din Legislativ. Cristian Hrițuc avertizează însă că, deocamdată, calculele sunt departe de a fi închise.

„Momentan, Sorin Grindeanu vinde pielea ursului din pădure. Pentru că UDMR nu s-a poziționat în acest moment”, spune analistul.

El amintește că poziția exprimată până acum de UDMR a fost de susținere a variantei propuse de PNL și USR, cu Siegfried Mureșan premier, cel puțin până în momentul în care președintele va face o desemnare. Abia după aceea, consideră Hrițuc, negocierile pot redesena majoritatea.

O eventuală formulă construită însă prin voturile unor parlamentari luați individual din alte formațiuni ar ridica o altă problemă: stabilitatea viitorului Guvern.

„Cel mai toxic ar fi să avem o majoritate formată din transfugi, nu din grupuri politice. Pentru că acel guvern va sta în chichițele, meandrele, rumorile oricărui parlamentar”, spune Cristian Hrițuc.

Un astfel de Executiv ar putea deveni dependent de fiecare vot la proiectele importante și vulnerabil în fața presiunilor exercitate de parlamentarii de care depinde majoritatea.

„Șantajul unor parlamentari în momente decisive, pe legi, pe proiecte importante, ar putea fi decisiv. O majoritate de genul ăsta, cu transfugi, de obicei se ține prin oferirea unor sinecuri.”, susține analistul.

„În mod real, niciun partid nu-și dorește să fie la putere”

Cristian Hrituc nu crede însă că România va termina anul 2026 tot cu Ilie Bolojan premier interimar. Doar că, în opinia sa, partidele au puține motive să se grăbească să preia guvernarea într-un moment economic complicat. Inclusiv în PNL, spune analistul politic, ar exista tentația unei perioade de opoziție, după anii petrecuți la guvernare.

„Cred că și în PNL s-ar dori intrarea în opoziție. Și este oarecum normal, după ce au stat la încasat atâta timp, partidul are nevoie de respiro”. Analistul merge însă mai departe și spune că reticența nu se limitează la liberali.

„Dacă e să vorbim serios și să lăsăm discursurile politice deoparte, cred că în mod real niciun partid nu-și dorește să fie la putere în acest moment. Nici Sorin Grindeanu nu cred că-și dorește funcția de premier.”

Explicația ține de problemele pe care viitorul guvern va trebui să le gestioneze imediat. Vorbim despre deficitul bugetar, evaluările agențiilor de rating, rectificarea bugetară și pregătirea bugetului pentru 2027.

La acestea se adaugă și banii europeni pe care România nu îi va mai încasa după ratarea unor jaloane PNRR. Numai reforma salarizării bugetare, al cărei eșec a fost anunțat de președintele Nicușor Dan, este legată de o sumă de aproximativ 770 de milioane de euro, care fusese luată în calcul în construcția bugetară.

Urmează apoi lunile de iarnă, facturile la energie și posibile noi tensiuni sociale, într-un context economic dificil la nivel european. Pentru partide, concluzia analistului este una simplă: opoziția poate părea în acest moment mai confortabilă decât guvernarea.

„Pentru orice partid acum e mai ușor să aleagă drumul opoziției, să nu fie responsabil de ce va urma. Partidele nu își doresc să piardă procente. Iar anul viitor este deja an preelectoral.”

Aproape patru luni cu Guvern interimar

România a intrat în noua sesiune parlamentară fără un Executiv cu puteri depline. Guvernul Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai, după ce moțiunea de cenzură inițiată de PSD, AUR și PACE a strâns 281 de voturi. De atunci, Bolojan conduce Guvernul în regim interimar. 

Nicușor Dan a făcut între timp două desemnări de premier. Eugen Tomac, nominalizat pe 4 iunie, și-a depus mandatul zece zile mai târziu și nu a mai ajuns în fața Parlamentului. În aceeași zi, președintele l-a desemnat pe Adrian Veștea. Cabinetul propus de acesta a ajuns la vot pe 22 iunie, dar a primit numai 189 dintre cele 233 de voturi necesare pentru învestire. De atunci, președintele nu a mai făcut o nouă nominalizare. 

La începutul noii sesiuni, pozițiile partidelor rămân încă îndepărtate. PSD a anunțat din nou pe 31 august că este pregătit să își asume din nou guvernarea, fie printr-un Executiv minoritar PSD, fie printr-un guvern construit în jurul partidului. Sorin Grindeanu și-a asumat inclusiv varianta de a reveni la Palatul Victoria, deși social-democrații recunosc că nu au încă  voturile necesare pentru învestire. 

De cealaltă parte, PNL și USR spun că nu vor vota un guvern controlat de PSD. Cele două partide mențin varianta unui Executiv minoritar susținut de PNL, USR și UDMR, cu Siegfried Mureșan propunere de premier. Mureșan a declarat chiar în prima zi a sesiunii că „în momentul de față, nimeni nu are o majoritate”. 

După aproape patru luni de interimat și două desemnări eșuate, aritmetica celor 233 de voturi rămâne astfel principala problemă pe care partidele trebuie să o rezolve.