Analiză. Ultima zi de PNRR. Câți bani a obținut România, cât mai poate încasa și ce sume a pierdut deja

Astăzi este ultima zi în care mai pot fi îndeplinite jaloanele și țintele pe care România vrea să le folosească pentru a cere bani de la Bruxelles. Comisia Europeană precizează însă că ultima cerere de plată poate fi transmisă până la sfârșitul lunii septembrie. Plățile finale pot continua până la 31 decembrie 2026. 

Cu alte cuvinte, astăzi se termină timpul pentru reforme și investiții, nu și procesul de plată.

De la 29,2 la 20,1 miliarde de euro

PNRR-ul aprobat în 2021 avea o valoare de 29,18 miliarde de euro. 14,24 miliarde erau sub formă de granturi și 14,94 miliarde, sub formă de împrumuturi. 

După renegocieri succesive, România ajunge la final cu un plan de 20,10 miliarde de euro. Din această sumă, 13,56 miliarde sunt fonduri nerambursabile, iar 6,54 miliarde sunt împrumuturi. Ultima formă a planului a fost aprobată de Consiliul UE în august, iar Guvernul a redistribuit ulterior bugetele către ministerele responsabile. 

Diferența de peste 9 miliarde de euro dintre planul inițial și cel final nu poate fi însă prezentată integral drept „bani pierduți”. Cea mai mare reducere vine din componenta de împrumut: de la aproape 15 miliarde la 6,54 miliarde de euro. Granturile au rămas mult mai aproape de nivelul inițial.

În ultima renegociere, Guvernul a modificat sau ajustat zeci de măsuri care nu mai puteau fi realizate în forma inițială, a eliminat trei și a introdus patru noi. 

Aproape 13 miliarde de euro au intrat deja în România

Până la ultima cerere de plată finalizată, România a primit efectiv 12,97 miliarde de euro din PNRR. Cifra este confirmată de Comisia Europeană și include prefinanțarea inițială de 3,79 miliarde de euro, prefinanțarea REPowerEU de 288 de milioane și plățile aferente primelor patru cereri. 

Ultima plată efectivă a venit în iunie. Comisia a transferat 2,25 miliarde de euro aferente Cererii de plată nr. 4, integral sub formă de granturi. 

Cele 12,97 miliarde de euro reprezintă bani deja încasați de România. Separat, mai există sume pe care România le-a cerut sau urmează să le ceară prin cererea de plată 5 și 6. Acestea nu sunt garantate: Comisia verifică îndeplinirea jaloanelor și poate reduce plata dacă găsește obiective neîndeplinite.

Cererea 5 e depusă, urmează cea de-a șasea

România a transmis pe 14 august Cererea de plată nr. 5, penultima din PNRR. Valoarea anunțată a cererii este de 2,84 miliarde de euro brut. Aceasta cuprinde 75 de jaloane și ținte, dintre care 21 de reforme și 54 de investiții. 

Importantă este însă suma netă, adică banii noi care pot veni după regularizarea prefinanțărilor. Potrivit ministrului Dragoș Pîslaru, sunt 1,65 miliarde de euro în granturi și 433 de milioane de euro în împrumuturi, aproximativ 2,08 miliarde de euro în total. Cererea este acum în evaluarea Comisiei. 

Dacă partea de granturi este aprobată integral, Guvernul estimează că România ajunge la aproximativ 10,6 miliarde de euro din cele 13,57 miliarde de granturi disponibile, echivalentul a circa 78%. Procentul este însă unul proiectat după validarea CP5, nu o măsură a banilor încasați deja. 

După CP5 mai rămâne o singură cerere de plată, CP6, care trebuie transmisă cel târziu pe 30 septembrie.

După ultima renegociere, Pîslaru a estimat valoarea netă a acesteia la 2,58 miliarde de euro în granturi și 1,76 miliarde în împrumuturi, aproximativ 4,34 miliarde de euro în total.

„Miza sumei nerambursabile pe PNRR va fi redusă la acest cuantum […] 2,58 miliarde”, explica ministrul după depunerea CP5. 

Aici apare și una dintre confuziile din bilanțurile publicate în ultimele zile. Cifra de aproximativ 8,8 miliarde de euro pentru CP6 provine din calcule făcute înaintea ultimei reduceri a componentei de împrumut. Pentru forma actuală a PNRR, estimarea relevantă este cea comunicată după renegociere: aproximativ 4,34 miliarde net.

Cât a pierdut România deja

Există, până acum, aproximativ 469,5 milioane de euro pierdute prin decizii deja formalizate.

Cea mai mare parte, 458,7 milioane de euro, provine din Cererea de plată nr. 3. Comisia suspendase inițial o sumă mai mare și a oferit României posibilitatea de a remedia problemele. După reevaluare, 350,7 milioane au fost recuperate, dar patru jaloane au rămas insuficient îndeplinite. Problemele au vizat inclusiv reforma pensiilor speciale și guvernanța companiilor de stat din energie și transporturi. 

Alte 10,77 milioane de euro au fost eliminate definitiv din componenta de împrumut după neîndeplinirea unei ținte privind capacitatea de electrolizoare pentru producția de hidrogen regenerabil. Documentele europene precizează explicit că România nu mai poate solicita plata acestei sume. 

La acestea se adaugă acum 770 de milioane de euro legate de reforma salarizării bugetare. După eșecul negocierilor politice, președintele Nicușor Dan a anunțat pe 26 august că PSD, PNL, USR și UDMR „își asumă” pierderea banilor și că legea va fi adoptată abia până la sfârșitul anului. 

Din punct de vedere procedural, cei 770 de milioane nu au fost încă tăiați printr-o decizie finală a Comisiei. Jalonul va fi evaluat odată cu ultima cerere de plată. Dar având în vedere că România nu a ajuns la o formă a Legii salarizării unitare, banii sunt în mod cert pierduți.

Dacă includem și această sumă deja asumată politic, nota pierderilor cunoscute ajunge la aproximativ 1,24 miliarde de euro. Diferența este că numai aproximativ 469,5 milioane au fost până acum formalizate definitiv de instituțiile europene.

Alte jaloane care pot aduce pierderi

Pe lângă sumele deja pierdute sau asumate, mai există jaloane asupra cărora Comisia Europeană urmează să se pronunțe și care pot reduce plățile finale.

Unul dintre cele mai sensibile este cel privind retragerea din exploatare a 710 MW de capacități pe lignit și huilă până la 31 august. La începutul lunii, Parlamentul a adoptat modificări la legislația privind decarbonizarea, susținute de PSD și AUR, care condiționează închiderea unor capacități pe cărbune de punerea în funcțiune a unor capacități alternative cu emisii reduse. Nicușor Dan a contestat legea la CCR pe 26 august. 

Separat, pe 28 august, Guvernul a decis prin memorandum să mențină temporar în producție capacitățile de la Craiova 1 și 2 și Turceni 5, deși acestea făceau parte din calendarul de retragere asumat prin PNRR. Executivul a invocat riscuri pentru securitatea energetică. Decizia nu înseamnă automat o pierdere de bani, dar arată că ținta de 710 MW nu mai este îndeplinită în forma și la termenul asumate. Consecințele financiare vor depinde de evaluarea Comisiei Europene. 

Un alt dosar sensibil este Legea integrității și reforma ANI. Legea a trecut de Parlament cu așa-numitul „amendament Fritz”, validat de CCR, iar liderii PPE și Renew i-au cerut Ursulei von der Leyen să analizeze dacă reforma respectă dreptul european și condițiile pentru plata fondurilor PNRR. Comisia a confirmat că legea va fi evaluată în cadrul Cererii de plată nr. 6, dar nu a anunțat până acum că jalonul este respins sau că România pierde bani. 

În cazul Legii ANI, de care depind alte 770 de milioane de euro, nu există deocamdată o decizie a Comisiei care să stabilească o pierdere financiară. Suma rămâne legată de evaluarea jalonului din ultima cerere de plată.

Bilanțul final al PNRR

Ultima zi a PNRR oferă, așadar, un bilanț incomplet. România știe cât a primit până acum și știe deja o parte dintre banii pe care nu îi va mai primi. Nu știe însă încă valoarea finală a programului.

CP5 trebuie evaluată de Comisie. CP6 nici nu a fost depusă încă. Iar pentru ultima cerere, Bruxelles-ul va verifica exclusiv ceea ce România poate demonstra că a fost realizat până la 31 august.

De aceea, diferența dintre cele 20,1 miliarde de euro ale PNRR-ului final și cele 12,97 miliarde deja încasate nu reprezintă nici o pierdere automată, nici bani garantați. O parte este în CP5, o parte va fi cerută prin CP6, iar din ambele pot apărea corecții în urma evaluării Comisiei.

PNRR se închide astfel în două etape. 31 august trage linie sub ceea ce România a reușit efectiv să facă. 30 septembrie va arăta ce bani mai cere pentru aceste rezultate. Iar abia evaluarea Comisiei va spune cât din cele peste 20 de miliarde de euro ale planului final a reușit România să transforme în bani obținuți efectiv.