Legea integrității, adoptată de Senat cu „amendamentul Fritz”. După promulgare, primarul Timișoarei își va pierde mandatul

Proiectul a fost adoptat cu 106 voturi pentru și 19 împotrivă. Nu au existat abțineri. La ședință au fost prezenți 125 de senatori.

Votul încheie un traseu parlamentar complicat, care a inclus două variante ale legii, sesizări la Curtea Constituțională și reexaminarea proiectului după decizia CCR din 17 august.

Ce prevede „amendamentul Fritz”

Articolul controversat stabilește că persoanelor pentru care a fost constatată definitiv o stare de incompatibilitate sau un conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi le încetează mandatul în 30 de zile, dacă se află încă în perioada de interdicție de trei ani.

Prevederea îl afectează direct pe Dominic Fritz, care are o decizie definitivă într-un dosar de conflict de interese. USR a acuzat că noua lege introduce retroactiv o sancțiune. Și că amendamentul a fost conceput pentru eliminarea liderului partidului din funcția de primar.

PSD a respins acuzațiile și a susținut că aleșii pentru care există decizii definitive trebuie să suporte consecințele prevăzute de legislația privind integritatea.

CCR a păstrat amendamentul, dar a eliminat prevederea AUR

Prima variantă a Legii integrității a fost respinsă de Senat la sfârșitul lunii iulie. Ulterior a fost depus un nou proiect, iar PSD a reintrodus prevederea privind încetarea mandatelor, cu sprijinul AUR.

Legea a fost adoptată din nou de Parlament. Ulterior, a fost contestată la CCR de USR și mai mulți senatori PNL, precum și separat de președintele Nicușor Dan.

CCR a decis pe 17 august că „amendamentul Fritz” este constituțional. Curtea a eliminat însă o altă prevedere controversată, susținută de AUR, privind obligațiile impuse „persoanei care are relații asemănătoare celor dintre soți”.

După decizia CCR, legea s-a întors în Parlament. Camera Deputaților a adoptat-o luni cu 183 de voturi pentru, 84 împotrivă și trei abțineri. PSD, PNL și UDMR au votat atunci pentru, în timp ce USR și AUR s-au opus.

În Senat, AUR și-a schimbat din nou poziția și a votat pentru lege. Liderul senatorilor partidului, Petrișor Peiu, anunțase înaintea ședinței că nu va participa la vot și amenințase că va demisiona de la conducerea grupului dacă AUR va susține proiectul.

PNL a votat pentru, în ciuda presiunii venite din PPE

Votul liberalilor era una dintre principalele necunoscute înaintea ședinței de miercuri. Opt senatori PNL participaseră la contestarea legii la CCR. Ilie Bolojan criticase public folosirea unui jalon PNRR pentru reglarea unor conflicte politice.

Între timp, Manfred Weber, liderul PPE, și Valérie Hayer, președinta Renew Europe, i-au cerut Ursulei von der Leyen să intervină în cazul Legii integrității. Cei doi au avertizat că plata celor 770 de milioane de euro asociate reformei trebuie condiționată de respectarea statului de drept și a legislației europene.

PNL și UDMR fac parte din PPE, dar au ales să susțină și în Senat forma legii care păstrează articolul contestat.

Comisia Europeană a precizat că Legea integrității va fi evaluată în cadrul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată din PNRR. Executivul european nu a anunțat până acum o decizie privind cele 770 de milioane de euro.

După votul final din Senat, legea urmează să ajungă la președintele Nicușor Dan pentru promulgare. Termenul pentru finalizarea reformelor din PNRR expiră la 31 august.