Noua lege ar trebui să stabilească o grilă mai clară pentru salariile bugetarilor. Ea va putea să reducă unele dintre diferențele apărute între categorii de angajați în ultimii ani. În același timp, însă, orice majorare salarială are un efect direct asupra cheltuielilor statului. Proiectul este și una dintre reformele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Termenul-limită este la 31 august. Dacă legea nu este adoptată și promulgată până atunci, România riscă să piardă aproximativ 770 de milioane de euro aferente acestui jalon.
Dragoș Pîslaru: „Astăzi va fi momentul adevărului”
Dragoș Pîslaru spune că valoarea măsurilor prin care ar urma să fie compensat impactul financiar al legii depinde de forma finală a proiectului. El subliniază că, înainte de a putea fi stabilit exact cât va costa noua grilă de salarizare, trebuie stabilit ce salarii și ce reguli vor fi incluse în forma finală a legii.
„În primul rând, nu știm dacă sunt 4 miliarde sau mai puțin, pentru că depinde de textul final al legii. În al doilea rând, garanțiile nu sunt pentru Comisia Europeană, sunt pentru a nu avea probleme cu ratingul de țară și pentru a ne respecta angajamentele. În al treilea rând, da, asumpțiile de la începutul discuțiilor pe subiectul legii salarizării au fost că mai întâi ajungem la un acord pe salarizare și apoi, la pachet, se adoptă și aceste reduceri de cheltuieli. Deci acesta este scenariul de lucru”, a declarat ministrul interimar al Muncii la Digi24.
Ministrul afirmă că două dintre partidele implicate în negocieri, PNL și USR, și-au exprimat sprijinul pentru proiect. În timp ce celelalte două formațiuni au o poziție mai rezervată. „În acest moment suntem în scenariul în care două partide, PNL și USR, și-au manifestat sprijinul pentru lege. Două partide ezită să o facă sau au avut reacții mai degrabă negative. Astăzi va fi momentul adevărului. Mesajul meu este un apel la responsabilitate. Este absolut paradoxal ca o lege care duce la creșterea salariului și ar rezolva niște inechități care există de peste 9 ani să fie contestată. Și mesajul meu este foarte clar pentru toți cei din administrația publică care au fost momiți sau manipulați de anumite sindicate: să știe foarte clar că o astfel de oportunitate de a avea un beneficiu salarial adițional va fi pierdută dacă legea nu se aplică”, a spus Dragoș Pîslaru.
Vor crește taxele pentru a acoperi cheltuielile?
Dragoș Pîslaru spune că, în scenariile tehnice discutate până acum, nu au fost prevăzute noi majorări de taxe. În schimb, autoritățile analizează reduceri permanente de cheltuieli. „Aici vă pot răspunde foarte ferm că toate scenariile tehnice luate în calcul nu au prevăzut taxe, ci reduceri de cheltuieli. Deci răspunsul este: nu s-a discutat despre majorări de taxe, ci despre reduceri permanente de cheltuieli”, a declarat ministrul interimar.
În discuțiile cu Comisia Europeană a apărut însă și posibilitatea unor măsuri fiscale suplimentare. Printre exemplele menționate de oficialii europeni s-a aflat extinderea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) la pensii. Dragoș Pîslaru a subliniat că aceasta a fost o variantă discutată la nivel tehnic. Nu este vorba, conform lui, despre o decizie impusă de Comisia Europeană.
Dragoș Pîslaru: „Este al 12-lea ceas”
Pentru ca jalonul din PNRR să fie considerat îndeplinit, legea trebuie să treacă prin Parlament și să fie promulgată până la termenul stabilit. „În mod evident, este al 12-lea ceas. Dacă astăzi nu o să avem un acord politic, nu mai este timp să adopți și să promulgi această lege. Asta înseamnă că responsabilitatea directă va fi a partidelor care s-au opus sau au avut rezerve și lucrul ăsta trebuie să-l țină minte toți cei din administrația publică care fie s-au lăsat mințiți. Acuma partidele încearcă să evite o responsabilitate”, a mai arătat ministrul interimar al Muncii.
Și liderul PSD, Sorin Grindeanu, a admis că timpul rămas este foarte scurt. „Mi se pare foarte greu, dacă nu spre imposibil, să venim până mâine cu o formă care să ducă la aprobarea ei în Senat și să treacă peste cele 48 de ore pentru posibile contestații la CCR. Sunt termene imposibil de respectat”, a declarat el.
Sindicatele contestă proiectul
Nu doar partidele politice au opinii diferite. Proiectul este criticat și de principalele confederații sindicale. Cele cinci mari confederații sindicale au cerut retragerea proiectului și reluarea procesului de elaborare după instalarea unui Guvern cu puteri constituționale depline.
Sindicatele au contestat atât modul în care a fost elaborat proiectul, cât și anumite prevederi ale noii grile. În același timp, reprezentanții unor categorii de bugetari se tem că forma finală a legii nu va aduce creșterile salariale așteptate sau că unele diferențe dintre domenii vor rămâne.
