Nicușor Dan îi cheamă pe liderii fostei coaliții la negocieri. Problema cu Legea Salarizării trebuie încheiată până la 31 august

Adoptarea legii până la sfârșitul lunii august este importantă pentru România. Reforma salarizării este unul dintre jaloanele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. În joc se află aproximativ 770 de milioane de euro, aferente acestui jalon. Termenul pentru îndeplinirea angajamentului este 31 august.

Negocierile s-au blocat înaintea termenului-limită

Noua rundă de discuții are loc după mai multe încercări de a găsi o formă a proiectului acceptată de toate partidele care au făcut parte din fosta coaliție. PSD, PNL, USR și UDMR au avut deja mai multe întâlniri la Cotroceni, însă nu au ajuns la un acord politic. Și discuțiile tehnice dintre reprezentanții partidelor și consilierul prezidențial Radu Burnete au continuat în ultimele zile. O nouă versiune a proiectului a fost prezentată săptămâna trecută. Dar partidele au avut nevoie de timp pentru a o analiza. Forma actuală ar respecta, în principiu, obligațiile asumate prin PNRR și constrângerile bugetare, potrivit declarațiilor făcute de Radu Burnete. 

Problema este că, pentru ca jalonul să fie considerat îndeplinit, nu este suficient ca Guvernul să definitiveze proiectul. Legea trebuie să treacă prin Parlament și să fie promulgată. Ceea ce lasă foarte puțin timp pentru toate etapele legislative.

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a avertizat deja că termenul este aproape imposibil de respectat. El a spus că, în forma actuală a negocierilor, este „foarte greu, dacă nu imposibil” ca legea să fie adoptată de Parlament, să treacă de eventualele contestații la Curtea Constituțională și să fie promulgată până la termen. 

PSD și UDMR au rezerve. PNL și USR susțin proiectul

PNL și USR susțin proiectul. Dar PSD și UDMR consideră că documentul nu rezolvă toate inechitățile din sistemul bugetar. Rezervele sunt importante în special în domeniile educației și sănătății, unde diferențele dintre categoriile de angajați sunt una dintre principalele surse de nemulțumire.

În ultima variantă discutată, valoarea de referință pentru calcularea salariilor din sectorul public este de 4.000 de lei, valabilă din 1 decembrie 2026. Suma este mai mică decât cea prevăzută în versiunile anterioare ale proiectului. Căci inițial fusese discutată o valoare de 4.325 de lei, iar ulterior aceasta fusese coborâtă la 4.100 de lei.  Valoarea de referință este importantă deoarece reprezintă baza de la care sunt calculate salariile bugetarilor, împreună cu coeficienții corespunzători fiecărei funcții și categorii profesionale.

Sindicatele contestă proiectul și amenință cu proteste

Pe lângă blocajul politic, Guvernul se confruntă și cu opoziția sindicatelor. Angajații reclamă că noua formulă ar putea duce la scăderea veniturilor pentru anumite categorii, inclusiv profesori și medici. Asta în timp ce pentru creșterea veniturilor demnitarilor au fost găsite resurse financiare, reclamă sindicatele.

Sindicatele consideră că proiectul nu elimină diferențele existente între angajații din sectorul public. Reprezentanții avertizează că adoptarea unei legi care ar reduce veniturile unor categorii profesionale ar putea genera noi conflicte sociale. Mai multe federații sindicale organizează marți, între orele 11.00 și 13.00, un protest în fața Ministerului Muncii. Printre revendicări se află creșterea salariului minim de la 1 ianuarie 2027 și deblocarea negocierilor colective la nivel sectorial și național. În paralel, sindicatele au amenințat cu blocarea unor instituții-cheie ale statului dacă problemele reclamate nu sunt rezolvate.

Cele mai mari nemulțumiri sunt în sănătate și educație

PSD și UDMR sunt de părere că proiectul trebuie modificat tocmai pentru a elimina unele dintre aceste diferențe. În sănătate, de exemplu, există mai multe categorii de angajați cu responsabilități și niveluri de pregătire diferite. Modul în care sunt stabilite salariile și sporurile a generat în timp numeroase inechități.

În educație, discuțiile se concentrează asupra nivelului salariilor și asupra modului în care noile reguli se vor aplica profesorilor. Forma proiectului discutată recent prevede modificări ale coeficienților pentru profesorii din învățământul preuniversitar. 

De partea cealaltă, reprezentanții Guvernului spun că noua lege trebuie să țină cont de situația bugetară a României și să introducă un mecanism prin care cheltuielile cu salariile din sectorul public să poată fi controlate mai bine. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a transmis că proiectul a fost construit pornind de la mai multe principii, între care controlul cheltuielilor și respectarea constrângerilor fiscal-bugetare.