Constantin Toma, primarul municipiului Buzău: Reforma administrativ-teritorială e bună, dar trebuie realizată cu cei mai buni specialiști

Constantin Toma consideră că reforma administrativ-teritorială trebuie tratată ca un proiect național, nu ca o inițiativă a unui singur partid. Primarul Buzăului spune că e necesară o analiză care să țină cont inclusiv de istoria, cultura și particularitățile fiecărei regiuni. „Proiectul este așa de important încât nu trebuie să fie în dreptul unui singur partid care să-și asume răspunderea în Parlament”, a declarat primarul.

În opinia sa, Academia Română ar trebui să fie implicată în luarea deciziilor pe acest subiect. Edilul consideră că o reorganizare teritorială nu poate fi făcută exclusiv pe baza unor calcule referitoare la numărul de locuitori sau cheltuielile primăriilor. El spune că trebuie să se țină cont de particularitățile comunităților și de potențialul lor de dezvoltare. „Trebuie implicați oamenii cei mai pregătiți din România”, a explicat el.

Ultima mare reorganizare administrativ-teritorială a României a avut loc în 1968, când a fost stabilită arhitectura administrativă bazată pe județe, comune și orașe. 

Constantin Toma, despre referendumul din Buzău

Constantin Toma a vorbit pentru News Edge despre experiența municipiului Buzău, unde s-a încercat în 2021 să se realizeze o unire administrativă cu o comună învecinată. Proiectul presupunea comasarea municipiului Buzău cu comuna Țintești, formată din patru sate și situată în zona periurbană a orașului. Ideea era ca municipiul să își extindă suprafața administrativă, să integreze mai bine localitățile din jur și să creeze noi oportunități pentru investiții.

Edilul spune că „unirea ar fi permis aproape dublarea suprafeței administrative a municipiului, inclusiv prin integrarea unor terenuri aflate în apropierea Autostrăzii A7”. Unirea cu Țintești ar fi dus suprafața administrativă a municipiului Buzău la 153,4 kilometri pătrați, o creștere de 88,6% față de suprafața de atunci. „Extinderea era gândită inclusiv ca o modalitate de a permite realizarea unor investiții publice și private pe terenurile din jurul orașului”, a punctat primarul.

Rezultatul referendumului din 26 septembrie 2021 nu a permis însă continuarea proiectului. În municipiul Buzău, prezența la vot a fost de 10,68%, iar în comuna Țintești s-au prezentat 43,03% dintre alegătorii înscriși pe listele electorale. Pentru validarea referendumului era necesară, conform legii, o prezență de cel puțin 30% în fiecare dintre cele două unități administrativ-teritoriale.

Constantin Toma: Buzăul trebuie să rămână un centru important 

Primarul Buzăului a comentat și variantele de reorganizare teritorială care au circulat în spațiul public, inclusiv hărțile construite pe modelul actualelor curți de apel. Într-un asemenea scenariu, Buzăul ar urma să fie asociat administrativ cu județele Prahova și Dâmbovița și toate trei să se numească doar Prahova, variantă pe care edilul spune că nu o consideră potrivită.

Constantin Toma consideră că „o eventuală reorganizare nu ar trebui făcută doar prin suprapunerea unor hărți administrative existente, ci trebuie să țină cont de legăturile economice, geografice și strategice dintre județe”.

În cazul Buzăului, primarul menționează și importanța militară a orașului. „Aici se află sediul Diviziei 2 Infanterie «Getica», structură a Forțelor Terestre Române care are în subordine, printre altele, Brigada 9 Mecanizată «Mărășești», Brigada 15 Mecanizată «Podu Înalt» și Brigada 282 Blindată «Unirea Principatelor»”, punctează Constantin Toma.

„Buzăul trebuie să rămână. De aceea fac apel și la Academie. Pentru că Buzăul, din punct de vedere strategic, e foarte important să fie favorizat”, a mai spus primarul.

Constantin Toma: „O fac pentru scop electoral”

Edilul Buzăului consideră că un proiect de asemenea amploare nu poate fi construit în grabă și nici folosit ca instrument politic. El a făcut referire la faptul că reorganizarea administrativă a fost discutată și în timpul guvernării lui Marcel Ciolacu, fără ca atunci să fie dusă la capăt, și a acuzat că reluarea subiectului ar urmări și un obiectiv politic. „O fac pentru scop electoral acum”, a afirmat Constantin Toma.

Primarul a venit și cu exemplele altor state europene, precum Estonia și Polonia, despre care spune că au trecut prin mai multe etape de reorganizare administrativă. În opinia sa, „România a rămas în urmă față de alte țări europene. Iar menținerea unor structuri administrative foarte mici generează cheltuieli și limitează posibilitățile de dezvoltare”.

Edilul este de părere că România are nevoie de o reformă care să reducă risipa administrativă, dar care să permită comunităților să își valorifice potențialul economic și geografic. În opinia sa, „o reorganizare bine pregătită ar putea crea structuri capabile să atragă investiții, să dezvolte infrastructura și să ofere servicii publice mai bune”.