PNL vrea să recupereze banii cheltuiți fără respectarea statutului. Ionel Bogdan: Un contract de 700.000 de lei a ajuns la o datorie de 9 milioane

Contractele din campanii care au lăsat PNL cu datorii

PNL are datorii estimate în presă la aproximativ 22 de milioane de euro. PNL are datorii estimate în presă la aproximativ 22 de milioane de euro. Partidul nu a confirmat suma. O obligație de plată este însă stabilită definitiv. PNL trebuie să restituie la bugetul de stat 14,1 milioane de lei după ce a pierdut procesul cu Autoritatea Electorală Permanentă privind rambursarea cheltuielilor din campania prezidențială a lui Nicolae Ciucă din 2024.

„Avem situații în care au fost acceptate penalități de 0,5% până la 1% pe zi. Un contract de 700.000 de lei din 2020 a ajuns să genereze o datorie de aproximativ 9 milioane de lei. Asemenea lucruri trebuie lămurite”, a declarat Ionel Bogdan pentru NewsEdge.

Printre cei de la care PNL ar putea cere bani se numără și șefi de filiale. Liderul senatorilor liberali, Daniel Fenechiu, a explicat luni că patru organizații județene au rămas cu datorii din 2020 după ce au angajat cheltuieli fără acordul conducerii centrale. Potrivit lui Fenechiu, pentru orice cheltuială de peste 10.000 de lei, statutul partidului cerea contrasemnătura secretarului general și aprobarea de la București.

Ilie Bolojan a afirmat că, atunci când a preluat conducerea PNL, la sfârșitul anului 2024, partidul avea datorii mari după un an cu patru rânduri de alegeri. Liberalii au achitat între timp o parte dintre ele, iar pentru altele au încercat să obțină plata în rate. 

„În presă au apărut estimări privind datoriile, dar nu vreau să avansez o cifră până la finalizarea verificărilor. Decizia BPN este de a clarifica situația contractelor și de a începe demersurile de recuperare a sumelor acolo unde există temei legal”, a precizat Ionel Bogdan.

Ce se știe despre promovarea cărții lui Ciucă

După ședința de duminică, TVR Info a relatat, pe surse, că PNL s-ar putea îndrepta în instanță împotriva fostului președinte al partidului Nicolae Ciucă și a fostului secretar general Lucian Bode. Cotidianul a menționat și numele lui Rareș Bogdan. Potrivit surselor Euronews, Ciucă nu s-ar afla printre cei vizați, întrucât nu ar fi semnat documentele. Hotărârea anunțată de partid nu nominalizează niciun fost lider.

„Decizia nu este îndreptată împotriva unor foști președinți sau lideri ai PNL. Nu facem o reglare de conturi politice. Verificăm cine a negociat, cine a aprobat și cine a gestionat contractele”, a declarat Ionel Bogdan.

Printre restanțe s-ar afla și cheltuieli pentru panourile prin care a fost promovată cartea lui Nicolae Ciucă înaintea prezidențialelor din 2024, potrivit unor surse politice citate de Antena 3 CNN. 

În august 2024, o investigație Snoop arăta că PNL plătise deja aproximativ două milioane de euro din subvenția de la bugetul de stat pentru campania de afișaj. Pe 400 de panouri din țară apăreau fotografia lui Ciucă și mesajul „Un ostaș în slujba țării”. Fostul premier susținea atunci că panourile promovau liderul partidului și că tipărirea cărții costase aproximativ 20.000 de euro.

„Nu vreau să confirm sau să exclud contracte individuale înainte de finalizarea verificărilor. Analiza privește contractele și obligațiile financiare care ridică probleme de legalitate, de respectare a statutului sau de administrare a banilor partidului”, a transmis purtătorul de cuvânt al PNL.

Din aceeași campanie prezidențială, partidul mai are o obligație de plată, de această dată către bugetul de stat. PNL trebuie să restituie 14,1 milioane de lei după ce a pierdut definitiv procesul cu Autoritatea Electorală Permanentă privind rambursarea cheltuielilor electorale.

Ce loc ar putea avea Ludovic Orban în PNL după fuziune

În aceeași ședință din 8 noiembrie, conducerea PNL a aprobat în unanimitate deschiderea negocierilor pentru absorbția Forței Dreptei. Este primul pas decis de liberali pentru constituirea „Polului Modernizării”, proiectul prin care Ilie Bolojan vrea să adune formațiunile de centru-dreapta înaintea alegerilor din 2028.

Pentru Ludovic Orban, discuția despre revenire a început public în iunie. Invitat la congresul PNL, fostul premier le-a cerut liberalilor să-i îngăduie să se întoarcă „acasă”. Orban condusese partidul între 2017 și 2021 și discutase deja cu Bolojan despre o apropiere între cele două formațiuni. 

„Dialogul dintre cele două partide este abia la început și nu pornim de la funcții sau de la nume. Există proceduri statutare clare, iar orice lider care dorește să ocupe o funcție de conducere va trebui să obțină susținerea partidului, prin mecanismele sale democratice”, a declarat Ionel Bogdan.

Pentru membrii Forța Dreptei, dintre care mulți provin din PNL, negocierea are și o miză locală. De acordul dintre partide va depinde cum vor fi primiți în organizațiile județene și ce șanse vor avea să candideze în 2028. Ionel Bogdan descrie discuțiile cu partidul lui Orban drept unele „fără condiții prestabilite”.

„Modalitatea concretă a fuziunii prin absorbție va fi stabilită împreună, cu respectarea statutului și a procedurilor partidului. Nu discutăm acum despre împărțirea locurilor pe liste, ci despre obiectivele care ne pot uni. Ambele partide sunt conștiente că fragmentarea electoratului de dreapta este un cadou pentru populismul AUR și manipulările PSD”, a afirmat acesta.

PNL și USR, liste comune în 2028?

La congresul de la Timișoara, USR și-a stabilit ca obiectiv o guvernare fără PSD și AUR, cu PNL ca partener egal. Din partea liberalilor, președintele Senatului, Mircea Abrudean, a precizat luni că discuțiile cu USR au privit până acum colaborarea în Parlament. Pentru alegerile parlamentare din 2028, niciunul dintre partide nu a anunțat un acord privind listele comune.

„Colaborarea dintre PNL și USR este importantă, strategică, și vrem să o consolidăm. Avem multe obiective unde avem poziții apropiate, în special reformele statului, responsabilitatea bugetară și modernizarea administrației”, a declarat Ionel Bogdan pentru NewsEdge.

Alegerile locale parțiale ar putea obliga cele două partide să ia o decizie înainte de 2028. La Timișoara, primăria este condusă interimar de Ruben Lațcău, de la USR. La Sectorul 6, liberalul Paul Moldovan asigură interimatul după alegerea lui Ciprian Ciucu la Primăria Capitalei. Potrivit unor surse politice citate de Libertatea, în cele două partide s-a discutat o formulă de susținere reciprocă. PNL l-ar sprijini pe Lațcău la Timișoara, iar USR ar merge pe mâna lui Moldovan la Sectorul 6.

„Nu există o decizie formală privind aceste candidaturi comune. Nu are rost să comentăm fiecare scenariu apărut în presă. Ceea ce ne dorim este ca PNL și USR să colaboreze și la nivel local, să evite confruntările inutile și să identifice soluții acolo unde au obiective comune. Când vor exista decizii, le vom anunța public”, a transmis Ionel Bogdan.