„Dosarul cu șină”, parlamentarii și AI-ul. Andrei Baciu (PNL) explică cum se poate integra inteligența artificială în procesul legislativ din România

„Dosarul cu șină”, parlamentarii și AI-ul. Andrei Baciu (PNL) explică cum se poate integra inteligența artificială în procesul legislativ din România
Imagine Cum poate ajuta inteligența artificială la scrierea și documentarea legilor (sursă foto: Facebook / Andrei Baciu)
Parlamentul României ar putea folosi inteligența artificială pentru a analiza legislația existentă, a identifica articole care trebuie modificate și pentru a genera propuneri de texte legislative. Dar, până acolo, aleșii trebuie să stabilească reguli clare în ceea ce privește utilizarea acestor tehnologii și protecția informațiilor.

Deputatul PNL Andrei Baciu, inițiatorul primului program de formare în inteligență artificială organizat în Parlament în parteneriat cu ONU, spune în cadrul unui interviu pentru News Edge că inteligența artificială ar putea deveni un instrument de lucru pentru parlamentarii și angajații instituțiilor publice. În perioada 10–12 noiembrie 2026, Parlamentul României a organizat primul program de formare în domeniul inteligenței artificiale, inițiat de deputatul PNL Andrei Baciu și realizat în colaborare cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP).

Timp de trei zile, parlamentarii și personalul celor două Camere au participat la sesiuni dedicate oportunităților și riscurilor generate de noile tehnologii. Programul a fost susținut de doi experți internaționali ai ONU, din New York și Singapore. A inclus atât exemple din alte parlamente, cât și testarea unor instrumente AI. Andrei Baciu spune că „acesta este doar primul pas. Înainte ca inteligența artificială să fie integrată efectiv în activitatea legislativă, Parlamentul trebuie să stabilească reguli privind utilizarea acestor sisteme, securitatea informațiilor și responsabilitatea celor care le folosesc”.

De ce are nevoie Parlamentul de reguli pentru folosirea AI

Una dintre principalele probleme menționate de deputat este fenomenul cunoscut drept „Shadow AI”. El descrie situația în care angajații folosesc, în activitatea profesională, propriile conturi pe platforme precum ChatGPT sau Gemini, fără ca instituția să aibă reguli clare în legătură cu utilizarea lor. „Riscul apare atunci când utilizatorii introduc în aceste aplicații documente interne, informații confidențiale sau date personale, fără să știe exact cum sunt prelucrate și protejate. În funcție de furnizor, tipul contului și setările utilizate, informațiile pot fi supuse unor condiții diferite de stocare și folosire”, a specificat deputatul.

Liberalul atrage atenția că nu este vorba doar despre documente secrete. Chiar și o factură încărcată într-o aplicație poate conține numele, adresa și numărul de telefon al unei persoane. „Lucrul acesta periclitează și pune în pericol atât datele, cât și instituția, cât și oamenii care lucrează acolo”, spune el.

Soluția propusă este dezvoltarea unei forme de guvernanță AI, adică un set de reguli care să stabilească ce instrumente pot fi utilizate, în ce condiții și cu ce tipuri de informații. În plus, angajații trebuie instruiți pentru a înțelege atât posibilitățile, cât și limitele acestor tehnologii.

Cum ar putea ajuta AI la scrierea legilor

Inteligența artificială ar putea eficientiza procesul legislativ. Deputatul spune că, în cadrul programului de formare, au fost prezentate exemple din parlamente precum cele din Brazilia și Singapore, unde sunt dezvoltate platforme care pot analiza volume foarte mari de documente legislative. „Mai exact, într-un asemenea sistem ar putea fi încărcată întreaga legislație, împreună cu procedurile interne ale Parlamentului. Atunci când apare o problemă care necesită o intervenție legislativă, AI ar putea identifica actele normative relevante, articolele care trebuie modificate și istoricul acestora. Ulterior, sistemul ar putea genera o propunere de text legislativ”, explică Andrei Baciu.

În acest fel, AI ar putea funcționa ca un instrument avansat de documentare, capabil să identifice rapid informații care, în prezent, presupun multă muncă manuală. „Nu ar însemna însă că inteligența artificială va decide ce legi trebuie adoptate. Rămâne responsabilitatea umană. Adică documentul respectiv pe care ți-l dă sistemul nu îl trimiți pur și simplu mai departe, ci trebuie să verifici sursele, să te asiguri că nu există probleme”, completează Andrei Baciu.

România ar putea avea un ministru AI, precum Albania?

În 2025, Albania a atras atenția după ce a prezentat-o pe Diella drept ministru virtual pentru inteligență artificială. Sistemul fusese folosit inițial ca asistent virtual pe platforma guvernamentală e-Albania, pentru a ajuta cetățenii să acceseze servicii publice.

În România, un experiment asemănător, la o scară diferită, a fost ION, prezentat în 2023 drept primul consilier onorific al Guvernului bazat pe inteligență artificială, destinat colectării și sintetizării opiniilor cetățenilor.

Andrei Baciu spune că AI este un instrument și că felul în care aplicațiile comunică, prin răspunsuri naturale și conversații care seamănă cu cele dintre oameni, poate crea impresia că în spatele lor există o entitate care gândește asemenea unei persoane. „Aceste sisteme pot prelua anumite sarcini, însă nu pot înlocui întreaga activitate a unui om și responsabilitatea care vine odată cu aceasta”, spune liberalul.

Ce profesii vor fi afectate de inteligența artificială

Andrei Baciu consideră că oamenii ar trebui să privească schimbările în perspectiva sarcinilor pe care le presupune fiecare meserie. „Cel mai important este să ne gândim nu că un sistem de AI ne va lua job-ul nostru cu totul, ci să ne gândim care este fișa postului, care sunt lucrurile pe care le facem noi și să le împărțim pe task-uri”, explică deputatul.

El consideră că vor dispărea unele locuri de muncă, dar vor apărea și profesii noi, așa cum s-a întâmplat și în urma revoluțiilor tehnologice precedente. Diferența este că inteligența artificială va accelera foarte mult această tranziție. „O cercetare privind piața muncii din Statele Unite arată că peste 60% dintre persoanele angajate în 2018 lucrau în ocupații care nu existau în 1940. Da, vor dispărea o parte din joburi, dar vor apărea și altele. Este ceva natural, este ceva firesc, s-a întâmplat întotdeauna”, spune deputatul.

Un grup care ar putea resimți mai puternic schimbările este cel al tinerilor aflați la început de carieră. Fără experiență profesională, absolvenții ar putea întâmpina dificultăți suplimentare într-o piață în care unele dintre sarcinile asociate posturilor de începător pot fi automatizate, conform lui Andrei Baciu.

De la dosarul cu șină la inteligență artificială

Mulți români încă se confruntă cu birocrația, formularele pe hârtie și drumurile între ghișee. De aceea, integrarea inteligenței artificiale în administrație pare o trecere mult prea bruscă. Andrei Baciu declară faptul că digitalizarea instituțiilor publice este inegală și că există încă multe probleme care trebuie rezolvate.

„Transformarea trebuie să înceapă printr-o evaluare a situației existente, dar și prin pregătirea angajaților și alocarea unor bugete”, punctează el. Liberalul subliniază că persoanele care nu au avut acces la educație digitală, inclusiv cele în vârstă, riscă să fie excluse din procesul de modernizare. „Nu trebuie să dăm la o parte oameni. Din contră, trebuie să găsim o formulă prin care toată lumea să aibă acces la un proces de educație digitală”, subliniază deputatul.

Andrei Baciu declară că programul organizat în Parlament trebuie să reprezinte începutul unui proces în care instituțiile să învețe să utilizeze responsabil noile tehnologii. „Viața va merge doar înainte și diferența între o viață mai bună și una mai puțin bună ține și de felul în care ne pregătim pentru a integra și a utiliza inteligența artificială”, concluzionează deputatul.

0 comentarii Comentarii