Noua Lege a salarizării, sub presiune. PSD respinge varianta Pîslaru

Negocierile pentru noua Lege a salarizării au fost amânate pentru marți, 25 august. Calendarul este unul extrem de strâns, deoarece proiectul ar trebui să ajungă în Parlament chiar în această săptămână. Legislativul urmează să fie convocat din nou în sesiune extraordinară. Inițial, specialiștii PSD, PNL, USR și UDMR urmau să aibă duminică, 23 august, o întâlnire tehnică la Cotroceni. Consilierul prezidențial Radu Burnete trebuia să participe la discuțiile menite să clarifice ultimele probleme ale proiectului.

Ulterior, liderii celor patru partide ar fi trebuit să decidă dacă pot susține o formă comună a noii Legi a salarizării. Reuniunea a fost însă mutată pentru marți, 25 august. Chiar și după această reprogramare, apar semnale că proiectul ar putea să nu obțină acordul politic necesar. Conform unor surse, PSD respinge varianta propusă de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.

Proiectul fusese preluat de Pîslaru de la social-democratul Florin Manole. Discuțiile de la Cotroceni din 20 august au vizat și posibilitatea adoptării actului normativ într-un timp foarte scurt.

Legea are legătură cu banii din PNRR

Pentru România, termenul de 31 august este esențial. Adoptarea Legii salarizării unitare până la această dată reprezintă un jalon din PNRR. Nerespectarea obligației pune în joc aproximativ 770 de milioane de euro. Totodată, proiectul trebuie să parcurgă rapid toate etapele legislative pentru a putea fi adoptat în termen, scrie Adevarul.

Sindicatele contestă însă actuala formă a legii. Cele cinci mari confederații sindicale cer retragerea proiectului și reluarea reformei de la zero. „Cele cinci confederaţii sindicale consideră că actuala variantă nu mai poate constitui baza unei reforme credibile, echitabile şi acceptate de partenerii sociali. Cerem retragerea actualului proiect şi reluarea reformei de la zero”.

Bolojan avertizează asupra riscului pentru România

Vineri, 21 august, premierul interimar Ilie Bolojan a indicat noua Lege a salarizării drept una dintre prioritățile următoarei sesiuni parlamentare. Tot atunci, premierul a avertizat că România riscă să piardă peste 700 de milioane de euro din PNRR dacă reforma nu este finalizată.

Pentru Bolojan, adoptarea legii contează și pentru credibilitatea României în relația cu partenerii europeni. În aceeași ecuație intră agențiile de rating și investitorii.

„Legea salarizării este importantă pentru România, pe de o parte pentru că este un angajament luat de guvernele noastre în anii trecuți, necontestat de nimeni, și adoptarea acestei legi ține de menținerea credibilității noastre atât în fața partenerilor europeni, cât și în fața agențiilor de rating, a investitorilor”, a declarat Ilie Bolojan.

Totodată, șeful Executivului a atras atenția că lipsa unei reguli clare ar putea provoca o creștere nesustenabilă a cheltuielilor cu salariile. „Fără o astfel de lege, există un risc ca, pe fondul pulverizării politice, să ne trezim cu cheltuieli de salarii care ajung să se apropie de cele din 2024 peste un an–doi, ceea ce ar fi o situație foarte complicată și ar afecta economia noastră”, a explicat Bolojan.

Grindeanu atacă negocierile purtate de PNL și USR

Joi, 20 august, președintele PSD, Sorin Grindeanu, i-a acuzat pe reprezentanții PNL și USR că nu au negociat eficient cu Comisia Europeană în privința Legii salarizării. Declarația a fost făcută înaintea consultărilor de la Cotroceni cu liderii fostei coaliții.

„PNL și USR nu au fost în stare să negocieze cu cei de la Comisia Europeană. Domnul Pîslaru nu a mers a Bruxelles să negocieze cu reprezentanții acesteia: a preferat doar să trimită un draft de lege și se așteapta să primească aplauze. A primit doar critici.

În schimb, PSD a știut, în repetate rânduri, să renegocieze la Bruxelles să fie scoase din PNRR fix limitările acceptate de acest binom politic dezastruos. Fie că vorbim de pragul de 9.4% la pensii, alocările financiare pentru autostrăzi sau prelungirea funcționării unor capacități energetice și așa mai departe. Am amendat legi PNRR și Comisia Europeană a înțeles argumentele. Ei nu pot nimic”, a transmis Sorin Grindeanu.

Pîslaru apără nivelul prevăzut în proiect

Între timp, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, le-a transmis în special angajaților din educație și sănătate că actualele sume reprezintă „maximul pe care România și-l permite în acest moment”.

Separat, ministrul a avertizat că o revenire la promisiuni salariale fără acoperire bugetară ar putea avea consecințe grave. Pîslaru a invocat inclusiv riscul ca România să ajungă la categoria „junk” în privința ratingului de țară.

„Dacă în acest moment intrăm din nou într-o zonă populistă, în care promiți bani pe care nu îi ai la buget și practic deviezi de la angajamentele pe care România le are – să ajungă înapoi la un deficit de 3%, la a putea avea disciplină minimală în finanțele publice – deci, o promisiune de genul ăsta și sărirea peste 12 miliarde de lei cu siguranță este mai rea decât orice fel de penalitate”, a spus Dragos Pîslaru, el declarând că această posibilitate riscă să atragă retrogradarea ratingului de țară.

Impactul financiar ajunge în centrul disputei

Inițial, impactul bugetar al noii Legi a salarizării fusese estimat la 8 miliarde de lei. Valoarea ar putea crește la 12 miliarde de lei în cazul reducerii unor alte cheltuieli. Tehnic, această posibilitate a fost deja analizată, potrivit ministrului. Pîslaru a precizat că nivelul de 8 miliarde de lei este mai apropiat de ceea ce ar putea fi acceptat.

„Sunt lucruri pe care la nivel tehnic le-am discutat, evident, deci se poate, dar atenție mai degrabă spre 8 decât spre 12, ăsta este un lucru pe care ni l-a spus și Comisia Europeană. Iar pentru că toți suntem la acest capitol, aș vrea să clarific niște lucruri foarte importante”, a spus Pâslaru.

Bruxelles-ul nu acceptă creșteri fără compensări

Separat, Comisia Europeană este îngrijorată de efectul noii legi asupra bugetului României. Bruxelles-ul nu acceptă variante care ar majora anvelopa salarială cu 12 sau 16 miliarde de lei în 2027 fără măsuri compensatorii.

În plus, instituția europeană respinge și soluțiile care prevăd majorări etapizate. Astfel, negocierile politice trebuie să țină cont atât de poziția PSD, cât și de cerințele europene privind cheltuielile publice.