Război pe noua Lege a salarizării. Cele cinci mari confederații sindicale cer retragerea proiectului

Cele cinci confederații cer retragerea proiectului. Reforma ar urma să fie reluată de la zero, după instalarea unui Guvern cu puteri constituționale depline.

Sindicatele critică noua variantă a Legii salarizării

Poziția este susținută de Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA”, Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România – Frăția, Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Confederația Națională Sindicală „Meridian” și Blocul Național Sindical (BNS).

Reprezentanții acestora spun că proiectul nu poate sta la baza unei reforme echitabile. Sindicaliștii acuză autoritățile că mențin soluții de compromis. În opinia lor, acestea favorizează anumite categorii și lasă în urmă angajați din domenii esențiale.

Una dintre principalele nemulțumiri vizează valoarea de referință utilizată pentru construirea grilelor salariale. Aceasta ar urma să scadă de la 4.100 la 4.000 de lei.

„În loc să corecteze dezechilibrele acumulate în sistem și să construiască o salarizare coerentă, predictibilă și echitabilă, noua variantă a proiectului continuă să opereze cu soluții de compromis, să favorizeze anumite categorii și să lase în urmă exact acele sectoare care asigură funcționarea serviciilor publice esențiale. Una dintre cele mai grave probleme este reducerea valorii de referință de la 4.100 la 4.000 de lei. Am solicitat ca aceasta să fie stabilită la nivelul salariului minim pe economie și actualizată anual în funcție de inflație și productivitatea muncii. În schimb, este diminuat chiar reperul de la care ar trebui construit întregul sistem, în timp ce, în numeroase sectoare, creșterile prevăzute nu acoperă pierderea de putere de cumpărare acumulată în ultimii doi ani. O lege a salarizării nu poate transfera costul austerității asupra salariaților”, se arată în comunicat, potrivit Mediafax.

Nemulțumiri privind plafonarea sporurilor

Un alt punct contestat de sindicate este plafonarea sporurilor. Proiectul prevede limitarea acestora la 20% din totalul cheltuielilor cu salariile. Sindicaliștii atrag atenția că această regulă ar putea afecta drepturi salariale prevăzute deja de legislație.

Problema ar putea fi mai evidentă în cazul unor spitale de monospecialitate. Aceste unități sunt finanțate integral din venituri proprii. Sindicatele susțin că angajații ar putea să nu mai primească sporurile la nivelul prevăzut în anexele legii.

„Plafonarea sporurilor la 20% din totalul cheltuielilor cu salariile, inclusiv prin raportare la ordonatorul principal de credite și la sursele de finanțare, poate anula drepturi salariale recunoscute de lege. Spitalele de monospecialitate finanțate integral din venituri proprii, de exemplu, riscă să nu poată acorda sporuri peste acest plafon, chiar dacă personalul are dreptul la un nivel superior potrivit Anexei II. Drepturile salariale nu pot fi anulate printr-un plafon contabil aplicat mecanic”, se precizează în comunicatul de presă.

Confederațiile sindicale critică și modul în care a fost pregătit proiectul. Acestea susțin că documentul le-a fost transmis prea târziu. În plus, timpul acordat pentru formularea observațiilor ar fi fost prea scurt. În opinia sindicaliștilor, dialogul social nu poate fi redus la o procedură formală. Organizațiile sindicale cer să participe efectiv la stabilirea principiilor și grilelor de salarizare.

Ce cer cele cinci confederații sindicale

Sindicatele solicită retragerea proiectului actual și reluarea procesului după formarea unui Guvern cu puteri depline.

Printre principalele cereri se află:

stabilirea valorii de referință la nivelul salariului minim pe economie;

actualizarea anuală a acestei valori în funcție de inflație și productivitatea muncii;

eliminarea plafonărilor considerate arbitrare pentru drepturile salariale;

reducerea diferențelor dintre familiile ocupaționale;

stabilirea unor coeficienți care să țină cont de pregătire, responsabilitate, complexitatea muncii și condițiile de lucru;

analizarea tuturor anexelor și grilelor împreună cu sindicatele reprezentative;

protejarea puterii de cumpărare a angajaților;

evitarea accentuării discrepanțelor salariale existente.

Sindicatele consideră că reforma trebuie construită printr-un dialog real cu partenerii sociali. Acestea avertizează că nu vor susține o lege care, în opinia lor, adâncește diferențele dintre angajații din sectorul public și afectează domeniile esențiale.