Trei senatori propun dezincriminarea deținerii de droguri pentru consum propriu. Ce s-ar putea schimba în legiferarea substanțelor de gen

Proiectul nu propune legalizarea drogurilor. Dar schimbă modul în care ar fi sancționată deținerea pentru consum propriu, mutând-o din zona infracțiunilor în cea a contravențiilor.

Ce amenzi ar putea primi consumatorii

Potrivit proiectului, cultivarea, producerea, cumpărarea sau deținerea fără drept a drogurilor de risc pentru consum propriu ar urma să fie sancționată cu o amendă între 1.000 și 1.500 de lei. În cazul drogurilor de mare risc, amenda ar fi cuprinsă între 1.500 și 3.000 de lei.

Proiectul prevede sancțiuni și pentru introducerea sau scoaterea din țară, precum și pentru importul sau exportul de droguri destinate consumului propriu. În aceste situații, amenda ar urma să fie între 1.500 și 2.000 de lei pentru drogurile de risc.

În prezent, faptele respective sunt tratate drept infracțiuni și pot fi pedepsite cu închisoare de până la trei ani sau cu amendă.

Dezincriminare nu înseamnă legalizare

Inițiatorii proiectului fac o distincție importantă între dezincriminare și legalizare.

Dacă proiectul ar fi adoptat, deținerea de droguri pentru consum propriu nu ar deveni legală. Fapta ar continua să fie sancționată. Însă nu ar mai reprezenta infracțiune, ci contravenție, notează Hotnews.

Senatoarea Victoria Stoiciu susține că actuala abordare pune prea mult accent pe pedepsirea consumatorilor și prea puțin pe combaterea traficului și tratarea dependenței. „Ani la rând, România a transformat lupta împotriva drogurilor în lupta cu consumatorii. Cifrele o arată fără echivoc: în zece ani, condamnările consumatorilor au crescut de aproape șapte ori, iar pe cele pe trafic abia dacă le-am mișcat.”

Potrivit acesteia, România ajunge să consume resurse importante pentru dosarele celor prinși cu cantități mici de droguri. În timp ce traficanții reprezintă problema principală pe care statul ar trebui să o combată. „Consumul nu a scăzut – a crescut. E o politică scumpă, nedreaptă și ineficientă.”

De ce susțin inițiatorii schimbarea

Datele prezentate de Victoria Stoiciu arată că, între 2016 și 2025, numărul persoanelor condamnate definitiv pentru deținere de droguri în vederea consumului propriu a crescut de aproape șapte ori, de la 78 la 520. În aceeași perioadă, condamnările pentru trafic de droguri au crescut mult mai puțin, de la 672 la 873, adică aproximativ 30%.

Un alt argument invocat de senatoare este diferența dintre banii cheltuiți pentru prevenire și asistență și cei alocați componentei represive. Potrivit datelor citate de aceasta, în 2024, pentru fiecare leu destinat programelor de prevenire și asistență a consumatorilor, statul a cheltuit aproximativ 51 de lei pentru componenta polițienească a represiunii.

Stoiciu susține că resursele ar trebui redirecționate către combaterea traficului și către persoanele care au nevoie de tratament și sprijin. „Dezincriminarea nu înseamnă indulgență și nu înseamnă legalizare: înseamnă să tratăm consumul ca pe o problemă de sănătate, așa cum arată toate dovezile internaționale, și să redăm resursele statului acolo unde le e locul – la traficanți și la oamenii care au nevoie de ajutor.”

Proiectul propune și spații pentru supravegherea consumului

Inițiativa legislativă merge mai departe și propune ca anumite unități sanitare să poată pune la dispoziție spații autorizate pentru supravegherea consumului, cu scopul prevenirii supradozelor. Aceste spații ar fi destinate adulților cu dependență diagnosticată.

Important este că, potrivit proiectului, unitatea medicală și personalul nu ar procura și nu ar furniza drogurile. Ideea este ca persoanele aflate în situații de dependență să poată beneficia de supraveghere și intervenție medicală în cazul unei supradoze.

Medicii susțin abordarea din perspectiva sănătății

Dezbaterea privind dezincriminarea consumului nu este nouă în România.

În 2022, Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie atrăgea atenția că dependența și consumul abuziv de droguri sunt tratate în medicina internațională ca probleme de sănătate mintală. „Consumul abuziv și dependența de droguri sunt considerate tulburări de sănătate mintală atât de către Organizația Mondială a Sănătății, în nomenclatorul internațional al bolilor (ICD-10, ICD-11), cât și de Asociația Americană de Psihiatrie (DSM 5).”

Asociația critica și modul în care consumatorii au fost tratați din punct de vedere juridic în România. „În România, persoanele care consumă droguri au fost considerate „infractori” încă de la începutul acestui fenomen în țara noastră, o rămășiță a regimului comunist care nu a fost corectată după 1990.”

Și Colegiul Medicilor a susținut că dependența trebuie abordată ca o afecțiune medicală, care necesită terapie și sprijin specializat. „O persoană dependentă poate să reînvețe anumite comportamente bune pentru sine, să se structureze mai bine, să înlocuiască comportamente nocive cu unele pozitive, numai prin terapie, ajutor specializat, uneori cu medicație.”

Ce ar însemna concret dacă proiectul ar fi adoptat

În forma propusă, schimbarea ar muta accentul de la răspunderea penală a consumatorului către o sancțiune administrativă și, în cazul persoanelor dependente, către intervenția medicală.

Asta nu ar însemna că drogurile devin legale. Și nici că traficul ar fi tratat mai blând. Dimpotrivă, argumentul principal al inițiatorilor este că resursele sistemului penal ar trebui concentrate mai mult asupra traficanților și rețelelor de distribuție, în timp ce consumatorii ar trebui să primească acces mai bun la prevenție, tratament și servicii medicale.

Proiectul deschide astfel una dintre cele mai controversate dezbateri privind politica antidrog din România: este mai eficientă pedepsirea consumatorului sau tratarea consumului problematic ca pe o problemă de sănătate?

Deocamdată, este vorba despre o propunere legislativă depusă la Senat. Dacă va fi adoptată, schimbarea ar modifica semnificativ modul în care este tratată juridic deținerea de droguri pentru consum propriu în România.