AEP propune noi reguli pentru partide. Autoritatea ar putea decide înființarea și dizolvarea formațiunilor

Autoritatea Electorală Permanentă propune o schimbare majoră a modului în care partidele politice sunt înregistrate și desființate. Potrivit proiectului prezentat de instituție, AEP ar urma să preia atribuții care aparțin în prezent instanțelor.

Documentul elaborat de AEP, condusă de Adrian Țuțuianu, acoperă întregul traseu al unei formațiuni politice. Sunt vizate constituirea, înregistrarea, organizarea internă, reorganizarea, dizolvarea și radierea partidelor.

Potrivit autorității, noul cadru ar urma să aducă legislația mai aproape de standardele europene și de practica ultimelor decenii. „Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) aduce la cunoștința publicului că a elaborat proiectul de lege privind partidele politice, document ce reformează cadrul juridic actual, aliniindu-l la standardele europene și la practica ultimelor decenii. Reglementările propuse acoperă întregul parcurs al unui partid, de la constituire și înregistrare până la reorganizare, dizolvare și radiere. Sunt clarificate regulile privind identitatea partidului, drepturile membrilor, organizarea internă, patrimoniul, fundațiile politice și organizațiile de campanie. Totodată, procedurile de înregistrare și registrele sunt propuse a fi transferate în responsabilitatea Autorității Electorale Permanente și digitalizate, cu păstrarea controlului judecătoresc”.

De la trei la 100 de membri fondatori

În prezent, trei persoane sunt suficiente pentru înființarea unui partid. Prin noul proiect, numărul minim ar urma să crească la 100 de membri fondatori. Ulterior, documentele necesare ar fi depuse la AEP, iar cererile ar urma să fie analizate de structuri formate din cinci angajați ai instituției. În proiect, acestea sunt descrise drept „completuri” de cinci.

Astăzi, înregistrarea unui partid se face prin Tribunalul București. Dizolvarea formațiunilor politice este, de asemenea, realizată pe cale judecătorească.

Când ar putea AEP să dizolve un partid

Noua procedură ar permite AEP să constate dizolvarea unei formațiuni în mai multe situații. Printre acestea se află desfășurarea unor activități ilegale sau contrare ordinii publice.

Totodată, măsura ar putea fi luată dacă scopul partidului este urmărit prin mijloace ilegale. Aceeași regulă s-ar aplica atunci când formațiunea urmărește un alt obiectiv decât cel prevăzut în statut și în programul politic.

Un alt motiv îl reprezintă constituirea unor structuri în funcție de locul de muncă. Desfășurarea gravă sau repetată de activități politice în autorități și instituții publice, cu încălcarea legii, este inclusă de asemenea în proiect. În plus, AEP ar putea interveni atât în urma unei sesizări, cât și din proprie inițiativă, atunci când constată una dintre aceste situații.

Ce înseamnă inactivitatea unui partid

Separat, proiectul stabilește mai multe criterii pentru formațiunile considerate inactive. Un partid care nu organizează nicio adunare generală timp de patru ani ar putea fi dizolvat. În legislația actuală, perioada este de cinci ani.

Lipsa organelor de conducere reprezintă un alt criteriu. Dacă acestea nu sunt alese sau reînnoite potrivit statutului timp de un an, formațiunea ar putea fi vizată de procedura de dizolvare.

Absența sediului central sau neactualizarea datelor despre acesta timp de un an intră, de asemenea, în categoria motivelor prevăzute de proiect. Aceeași perioadă se aplică și informațiilor privind conducerea partidului.

Problemele financiare pot duce și ele la dizolvare. Un partid care nu depune situațiile financiare anuale timp de doi ani consecutivi ar putea fi sancționat prin această măsură.

Nici lipsa controlului asupra finanțării nu este ignorată. Dacă verificarea finanțării nu poate fi realizată timp de doi ani consecutivi, formațiunea ar putea fi considerată inactivă.

Participarea electorală este un alt criteriu. Un partid care nu propune candidați, singur sau în alianță, la două alegeri succesive organizate la termen ar putea ajunge în aceeași situație.

Partidele existente primesc șase luni

Odată ce noua lege ar intra în vigoare, formațiunile politice deja existente ar avea obligații suplimentare. Acestea ar trebui să își modifice statutul, programul politic sau protocolul de asociere în termen de cel mult șase luni.

Scopul modificărilor este alinierea documentelor interne la noile prevederi. Nerespectarea termenului ar putea duce la dizolvarea partidului.

Conform calendarului anunțat de Adrian Țuțuianu, legea ar urma să producă efecte la trei luni după publicarea în Monitorul Oficial. Ulterior, formațiunile existente ar avea la dispoziție cele șase luni pentru actualizarea documentelor, conform publicației Cotidianul.

Proiectul ajunge în dezbatere

Pentru 27 august 2026, AEP a anunțat o dezbatere cu reprezentanții partidelor parlamentare și ai grupurilor parlamentare. Proiectul a fost publicat pe 21 august 2026.

În forma propusă, schimbarea mută către AEP o parte importantă din procedurile care privesc existența partidelor politice. Înregistrarea și dizolvarea nu ar mai depinde exclusiv de instanțe, ci ar putea fi decise de autoritatea electorală.

Totodată, proiectul prevede păstrarea controlului judecătoresc. Documentul prezentat de AEP nu detaliază însă toate mecanismele prin care acest control ar urma să fie exercitat.