Bolojan anunță că nu mai este loc de negocieri pe Legea Salarizării. Sindicatele din mai multe domenii au luat foc și amenință cu proteste și greve

Legea salarizării unitare a sectorului public se apropie de vot, după săptămâni de negocieri. PNL a decis să susțină proiectul în Parlament, dacă se ajunge la un acord politic asupra formei finale, în timp ce sindicatele contestă mai multe prevederi.

Președintele PNL și premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că parlamentarii liberali au primit mandatul de a susține proiectul. „Mandatul pe care l-au primit grupurile parlamentare PNL este să susțină acest proiect (legea salarizării – n.red.) dacă se ajunge la un acord, astfel încât să fie adoptat”, a declarat Bolojan.

Pentru Guvern, legea este importantă și prin prisma PNRR. Reforma reprezintă un jalon, iar neadoptarea ei ar putea pune în pericol peste 700 de milioane de euro. Bolojan leagă proiectul și de credibilitatea României în fața partenerilor europeni și a agențiilor de rating.

„Adoptarea acestei legi ține de menținerea credibilității noastre atât în fața partenerilor europeni, cât și în fața agențiilor de rating”, a spus Bolojan.

Bolojan: salariile trebuie să rămână în limitele economiei

Premierul interimar susține că noua lege ar trebui să ofere predictibilitate pentru evoluția salariilor din sectorul public. În opinia sa, un sistem clar ar reduce presiunea pentru majorări în anii preelectorali și ar evita repetarea situației din 2023 și 2024.

Potrivit news.ro liderul PNL spune însă că nu toate solicitările pot fi incluse în proiect. El a făcut referire la negocierile purtate în ultimele luni și la promisiunile făcute în spațiul public.

„Au fost foarte multe discuții, au fost promisiuni în spațiul public, au fost solicitări ale sindicatelor care sub nicio formă nu pot fi acoperite”, a afirmat Bolojan.

Bolojan avertizează că o creștere a masei salariale peste posibilitățile economiei ar putea afecta ratingul României. Într-un asemenea scenariu, viitoarele guverne ar putea fi obligate să ia măsuri mai dure.

„Unul dintre cele mai grave lucruri pe care le-am putea face este să votăm legi de salarizare în sectorul public, a căror creştere totală ca masă salarială să depăşească posibilităţile economiei României”, a spus Bolojan.

Reforma ar trebui să reducă diferențele salariale

Un alt argument al premierului interimar este legat de inechitățile din sectorul public. Bolojan spune că există angajați care ocupă aceeași funcție și fac aceeași muncă, dar au salarii diferite pentru că lucrează în instituții distincte.

„Trebuie să recunoaştem că avem nişte diferenţe salariale foarte mari între anumite componente din zona sectorului public”, a declarat liderul PNL. El consideră că noua lege trebuie să reducă aceste discrepanțe și să ofere reguli mai clare pentru evoluția veniturilor.

Bolojan a pus problema și în raport cu angajații din mediul privat. În cazul acestora, veniturile depind de performanța companiilor, în timp ce salariile din sectorul public sunt suportate din bugetul statului.

Sindicatele din Educație cer respingerea proiectului

Cele trei mari organizații sindicale din Educație cer parlamentarilor să nu voteze proiectul în forma actuală. Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” reprezintă peste 300.000 de salariați.

Sindicaliștii susțin că proiectul nu respectă angajamentele asumate de stat după greva generală din 2023. Ei consideră că noua formulă nu rezolvă problemele din învățământ și poate accentua diferențele față de alte familii ocupaționale.

Sindicatele atrag atenția și asupra lipsei profesorilor calificați. Potrivit datelor prezentate de acestea, numărul profesorilor fără studii în specialitatea predată a crescut cu peste 2.000 și a ajuns la aproximativ 6.300.

În această situație s-ar afla peste 150.000 de elevi. Organizațiile sindicale avertizează că noua lege ar putea accentua criza de personal din Educație.

Grefierii amenință cu blocarea instanțelor

Nemulțumiri există și în Justiție. Sindicatul Dicasterial amenință cu blocarea activității instanțelor și parchetelor începând cu 1 septembrie 2026, dacă proiectul rămâne în forma contestată.

Grefierii critică în special valoarea de referință de 4.000 de lei. Sindicatul reclamă și modificările privind sporurile și compensațiile tranzitorii, despre care susține că pot duce la scăderi ale veniturilor.

Proiectul propune coeficienți de salarizare între 1,76 și 4,00 pentru personalul auxiliar din instanțe și parchete. Pentru grefierii cu studii superioare, coeficientul ajunge la 2,52 pentru cei cu peste 20 de ani vechime, iar pentru debutanți este de 2,27.

În cazul funcțiilor de conducere, coeficienții sunt cuprinși între 3,20 și 4,00. Nivelul instanței influențează și el veniturile, cu majorări de 5% pentru anumite instanțe, 7,5% pentru curțile de apel și 10% pentru Înalta Curte, Parchetul General, DNA și DIICOT.

Miza legii salarizării

Proiectul trebuie să răspundă simultan mai multor presiuni. Guvernul vrea să controleze cheltuielile și să stabilească un sistem mai previzibil, în timp ce sindicatele cer modificări pentru categoriile care consideră că sunt dezavantajate.

Pentru Executiv, există și miza fondurilor europene. Adoptarea reformei este legată de PNRR și de peste 700 de milioane de euro aferente acestui jalon.

Pentru angajații din sectorul public, disputa este însă despre salarii și drepturile care vor rămâne în noul sistem. Înaintea votului, proiectul rămâne astfel între obiectivul Guvernului de a limita cheltuielile și presiunea sindicatelor pentru modificarea prevederilor contestate.