Un episod foarte puternic de El Nino ar putea transforma 2027 în anul cu cea mai ridicată temperatură globală măsurată vreodată. Prognozele indică posibilitatea ca fenomenul climatic din acest an să atingă o intensitate istorică și să provoace efecte meteorologice severe în mai multe regiuni ale lumii.
Experții consideră că acest episod ar putea anticipa condițiile termice care ar putea deveni obișnuite spre sfârșitul anilor 2030. Încălzirea produsă de activitățile umane poate amplifica efectele fenomenului natural, potrivit stirile PROTV.
De ce apare fenomenul El Nino
Fenomenul El Nino reprezintă o variație naturală a sistemului climatic și se manifestă prin încălzirea apelor de suprafață din partea centrală și estică a Pacificului ecuatorial. În condiții obișnuite, vânturile care bat dinspre est împing apa caldă spre vestul oceanului. Slăbirea temporară a acestor curenți permite apei calde să revină la suprafață și să se deplaseze către est. Menținerea unor temperaturi neobișnuit de ridicate timp de câteva luni poate favoriza apariția unor furtuni deasupra regiunii.
Potrivit climatologului Emily Becker, de la Universitatea din Miami, acest proces are „repercusiuni asupra întregii atmosfere terestre”. Consecințele diferă însă în funcție de regiune. Unele zone ajung să fie mai calde și mai uscate, în timp ce alte regiuni pot avea temperaturi mai scăzute și cantități mai mari de precipitații.
Un exemplu este Indonezia, unde seceta puternică și prelungită a favorizat extinderea incendiilor. Sute de mii de hectare au fost afectate de foc în timpul acestei perioade secetoase.
În cazul unor episoade El Nino mai puternice, efectele ar putea deveni mai frecvente. Michelle L’Heureux, reprezentantă a Centrului de prognoză climatică al NOAA, a declarat că „ne putem aştepta o înmulţire a acestor consecinţe”. Specialista a atras însă atenția că asemenea efecte nu sunt garantate.
Pacificul indică o posibilă intensificare
Datele pentru zona „El Nino 3.4”, folosită ca reper pentru monitorizarea fenomenului, indică deja temperaturi foarte ridicate. Nivelul apelor de suprafață este cu 2,6 grade Celsius peste media ultimilor 30 de ani, potrivit Climate Brink, care utilizează date NOAA.
Prognozele analizate de aceeași platformă indică un posibil maxim de 3,9 grade Celsius în noiembrie. Valoarea ar depăși cu mult anomalia de 3 grade Celsius observată în 2015, unul dintre cele mai puternice episoade măsurate până acum. Efectul asupra temperaturii globale este așteptat mai ales în anul care urmează apariției fenomenului. Din acest motiv, 2027 ar putea ajunge în fruntea clasamentului celor mai calzi ani înregistrați.
Calculele climatologilor Zeke Hausfather și Andrew Dessler indică o posibilă creștere de 0,3 grade Celsius a temperaturii medii globale în 2027. Andrew Dessler, profesor la Universitatea Texas A&M, a descris fenomenul drept „o previziune a viitorului”. Pe termen mai lung, o creștere similară ar fi de așteptat abia în jurul anului 2037. Conform lui Dessler, încălzirea asociată acestui episod se va concentra în special în zona ecuatorială a Pacificului.
Estimările cercetătorului NOAA Mike McPhaden sunt apropiate. „Nu este de neconceput ca în 2027 temperatura să se situeze cu 1,7 grade Celsius peste nivelurile preindustriale”, a declarat acesta.
NOAA folosește un nou indicator
Monitorizarea fenomenului nu se bazează pe un singur mod de calcul. NOAA a introdus în februarie o metodă nouă, numită Indicele Oceanic Relativ Nino, cunoscut sub abrevierea RONI.
Prin acest sistem este comparată temperatura din regiunea 3.4 cu anomaliile observate în celelalte zone tropicale. Agenția americană consideră că metoda oferă o imagine „mai clară şi mai fiabilă” asupra evoluției fenomenului.
Conform acestei clasificări, NOAA estimează la 69% probabilitatea ca episodul El Nino din acest an să fie cel mai intens de la începutul măsurătorilor, în 1950. Confirmarea unei asemenea evoluții ar putea avea consecințe importante asupra temperaturilor globale din 2027.
Încălzirea globală poate amplifica efectele
Schimbările climatice influențează modul în care se manifestă El Nino. O atmosferă încălzită de gazele cu efect de seră poate reține mai multă umezeală, ceea ce poate intensifica ploile asociate fenomenului.
Regiunile afectate de secetă se pot confrunta, în schimb, cu o uscare și mai accentuată a solului. Cercetătorii nu sunt însă pe deplin de acord asupra măsurii în care schimbările climatice fac fenomenul El Nino mai puternic.
Ipoteza lui Mike McPhaden este că încălzirea oceanelor tropicale poate modifica sensibilitatea vânturilor care contribuie la dezvoltarea fenomenului. Un asemenea mecanism ar putea accelera evoluția episoadelor El Nino.
Pentru a-și susține concluziile, cercetătorul a analizat indicatori naturali ai climei din trecut, observații meteorologice disponibile încă din secolul al XIX-lea și modele climatice. Rezultatele sale indică o creștere de aproximativ 10% a amplitudinii episoadelor El Nino în ultimul secol.