The New York Times: Mesajul din spatele amenințărilor lui Trump cu „războiul economic” împotriva Iranului

Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a încercat joi să liniștească investitorii îngrijorați de campania de presiune exercitată asupra Iranului. Acesta a declarat că reluarea unor confruntări „de amploare” este puțin probabilă. Problema pentru administrația Trump este că și Iranul a recepționat acest mesaj.

Trump amenință Iranul cu o ofensivă economică

În această săptămână, Donald Trump a promis o „Zi D economică” împotriva Iranului. Liderul de la Washington a descris operațiunea drept una „zdrobitoare”, menită să „paralizeze” economia țării. Presiunea exercitată de Statele Unite este considerabilă. Aceasta combină efectele distrugerilor provocate de război cu o blocadă navală și sancțiuni. Acestea au pus deja economia iraniană sub o presiune mai mare decât în ultimele decenii.

Dincolo de amenințările administrației americane se află însă un mesaj pe care Scott Bessent l-a formulat joi cât se poate de clar. Donald Trump nu vrea să revină la război, conform The New York Times.

Președintele american încearcă să pună presiune economică asupra Iranului după ce, la începutul acestui an, Statele Unite au bombardat țara timp de mai multe săptămâni. De atunci, Trump a renunțat în mai multe rânduri la amenințările privind reluarea atacurilor.

Iranul ar putea interpreta poziția SUA drept un semn de slăbiciune

În aceste condiții, experții consideră că Donald Trump se află într-un conflict în care dispune de o capacitate de presiune limitată, și și-a demonstrat anumite vulnerabilități. Totuși, adversarul său a devenit mai încrezător.

Chiar dacă Iranul se confruntă cu penurii și o inflație ridicată, Trump ar putea resimți tot mai puternic presiunea alegerilor de la jumătatea mandatului, care se apropie. În plus, un război nepopular și prețurile ridicate la carburanți complică și mai mult situația administrației de la Washington. Potrivit analiștilor, combinația acestor factori este una periculoasă. Iranul ar putea ajunge la concluzia că Statele Unite sunt vulnerabile. Atunci, ar putea fi tentat să răspundă printr-o escaladare militară.

„Acum îl percep ca pe cineva care nu dorește să escaladeze militar. Asta le creează un stimulent să demonstreze că ei pot escalada militar”, a declarat Dennis B. Ross, fost negociator american pentru Orientul Mijlociu în administrațiile unor președinți din ambele partide.

SUA pregătesc noi măsuri economice împotriva Iranului

Scott Bessent a anunțat joi, pentru CNBC, că Departamentul Trezoreriei va organiza luni o conferință de presă în cadrul căreia vor fi prezentate noile măsuri împotriva Iranului.

Secretarul Trezoreriei a susținut că traderii s-au înșelat atunci când au majorat prețul petrolului ca reacție la ultimele amenințări ale administrației americane. În opinia sa, noile măsuri economice indică faptul că Washingtonul nu intenționează, cel puțin pentru moment, să reia bombardamentele la scară largă.

„Dacă aplicăm presiunea economică maximă, atunci este probabil să nu existe, cel puțin pentru moment, o reluare a confruntărilor de amploare”, a declarat Bessent. El a adăugat însă că situația este valabilă „deocamdată”.

Trump anunță noi măsuri economice împotriva Iranului

Donald Trump a anunțat miercuri seară, într-o postare pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, o viitoare „Zi D economică” împotriva Iranului. Președintele american a avertizat că Statele Unite pregătesc o campanie de „război economic și izolare la o scară fără precedent”.

„Acești nebuni sunt la pământ, iar aceste MĂSURI ISTORICE îi vor paraliza și le vor limita capacitatea de a răspândi teroarea în întreaga lume”, a scris Trump.

Una dintre problemele cu care se confruntă Donald Trump este faptul că, în ultimele luni, a amenințat în repetate rânduri Iranul cu distrugeri de amploare. Totuși, ulterior a renunțat la aceste amenințări.

În luna iunie, președintele american vorbea despre teama că un război prelungit ar putea împinge Statele Unite într-o perioadă de „depresiune” economică.

În același timp, sondajele arată că războiul din Iran este nepopular în rândul americanilor. Aici este vorba în social de alegătorii republicani. Situația reprezintă o vulnerabilitate politică pentru Trump, în condițiile în care conflictul pe care l-a descris inițial drept o „mică incursiune” de câteva săptămâni se apropie de șase luni.

Iranul rezistă atacurilor și încearcă să pună presiune pe SUA

Regimul de la Teheran a demonstrat în ultimele luni că poate rezista distrugerilor și pierderilor provocate de bombardamentele americane și israeliene. În același timp, Iranul a găsit modalități de a pune presiune asupra Statelor Unite. Printre acțiunile Iranului s-au numărat atacurile asupra unor petroliere în Strâmtoarea Ormuz. Aceasta este una dintre cele mai importante rute pentru transportul petrolului la nivel mondial.

Prețul benzinei în Statele Unite rămâne cu peste un dolar pe galon mai mare decât înainte de începerea războiului. În plus, bazele militare americane din Golful Persic au fost grav afectate. 18 militari americani au fost uciși. În același timp, stocurile de muniție au început să scadă.

În ciuda acestor evoluții, găsirea unei soluții pentru încheierea conflictului s-a dovedit dificilă. Un acord care să pună capăt războiului nu a fost încheiat. Situația rămâne complicată inclusiv în ceea ce privește redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz.

Washingtonul mizează tot mai mult pe presiunea economică

Rezistența Iranului și riposta Teheranului par să-l fi determinat pe Donald Trump să se concentreze mai mult pe presiunea economică. Oficialul încearcă să forțeze regimul iranian să facă anumite concesii.

Analiștii atrag atenția că administrația americană a provocat deja pierderi importante economiei iraniene. Presiunea este amplificată de blocada navală instituită de Trump. Acțiunea se adaugă efectelor produse de bombardamentele desfășurate în această primăvară.

O nouă măsură de escaladare a fost anunțată miercuri. Emiratele Arabe Unite, este un important partener economic al Iranului, aflat de cealaltă parte a Golfului Persic. Reprezentanții au transmis că vor suspenda toate schimburile comerciale și tranzacțiile financiare cu Teheranul.

Extinderea presiunii economice ar putea fi însă dificilă pentru administrația Trump. Președintele american a avertizat în postarea sa de pe Truth Social că „ORICE țară” care va oferi Iranului o „linie de salvare” va suporta, la rândul său, „CONSECINȚE economice URIAȘE”.

Prin această amenințare, Washingtonul încearcă să izoleze și mai mult Iranul. De asemenea, vrea si să limiteze posibilitatea ca regimul de la Teheran să găsească sprijin economic în alte state.

China, pionul principal pentru a pune presiune economică asupra Iranului

Cea mai importantă sursă de sprijin financiar pentru Iran este China. Statul cumpără cea mai mare parte a petrolului exportat de Teheran.

„China este piesa indispensabilă” într-o campanie de presiune economică împotriva Iranului, a declarat Miad Maleki, cercetător principal la Foundation for Defense of Democracies, un think tank de la Washington cunoscut pentru pozițiile sale ferme în domeniul securității. Maleki a lucrat anterior în cadrul Departamentului Trezoreriei, unde s-a ocupat de politica privind sancțiunile.

„Nicio altă țară nu poate absorbi petrolul iranian la o asemenea scară precum China”, a adăugat acesta într-un mesaj.

Trump trebuie să țină cont de relația cu Beijingul

În același timp, Donald Trump a încercat în ultima perioadă să își îmbunătățească relația cu Xi Jinping, liderul Chinei. Cei doi sunt așteptați să se întâlnească la Washington pe 24 septembrie.

Analiștii consideră că administrația Trump va fi prudentă în ceea ce privește presiunile asupra Chinei, mai ales înaintea acestei întâlniri. Acest lucru ridică însă o întrebare importantă. Cât de mult mai poate înăspri Statele Unite campania economică împotriva Iranului fără să intre într-un conflict cu Beijingul?

Scott Bessent a declarat pentru CNBC că discuțiile administrației americane cu autoritățile chineze pe această temă vor rămâne confidențiale.

Edward Fishman, cercetător principal și director al Maurice R. Greenberg Center for Geoeconomics din cadrul Council on Foreign Relations, consideră că Statele Unite au epuizat deja o mare parte dintre măsurile prin care puteau lovi direct economia iraniană.

„Iranul se află de ani de zile sub sancțiuni extinse. Singurul lucru important care mai poate fi făcut este să fie vizați agresiv partenerii comerciali ai Iranului, în primul rând China”, a spus Fishman.

Expertul se arată însă sceptic că Donald Trump ar fi dispus să meargă atât de departe încât să riște declanșarea unui război economic cu Beijingul.

„Sunt sceptic că Trump este dispus să riște provocarea unui război economic cu China în acest moment”, a adăugat el.

Cum ar putea reacționa Iranul la presiunea economică

Rămâne și problema modului în care Iranul ar putea reacționa dacă presiunea financiară asupra sa va deveni și mai puternică. Situația este cu atât mai dificilă pentru administrația americană cu cât există o percepție tot mai clară că Donald Trump vrea să evite revenirea la un război de amploare.

Dennis B. Ross, fost emisar american pentru Orientul Mijlociu, consideră că Iranul ar putea încerca să exercite din nou presiune militară asupra Statelor Unite sau asupra aliaților americani din zona Golfului.

O astfel de evoluție ar accentua incertitudinea privind strategia pe termen lung a administrației Trump, într-un moment în care prețurile carburanților rămân ridicate, alegerile de la jumătatea mandatului se apropie, iar rezervele de muniție ale armatei americane sunt limitate.

Ross consideră că administrația americană pare să se concentreze mai degrabă pe următorul pas decât pe o strategie pe termen lung. „Nu am văzut, pe parcursul acestui proces, capacitatea de a gândi dincolo de următorul pas imediat”, a spus el despre modul în care administrația abordează problema Iranului.

Fostul negociator american a rezumat astfel strategia Washingtonului: „Joacă dame. Nu joacă șah.”