Datoria SUA a ajuns la 40 de trilioane de dolari. Care sunt efectele pentru întreaga lume

O cifră uriașă a apărut în această săptămână în conturile guvernului american. Datoria federală a Statelor Unite a depășit 40 de trilioane de dolari, iar dobânzile plătite pentru această datorie au ajuns deja la peste un trilion de dolari pe an.

Suma plătită anual pentru dobânzi a devenit astfel a doua cea mai mare cheltuială a guvernului federal. Doar banii alocați programului de securitate socială sunt mai mulți.

Cum a ajuns SUA la această datorie

Timp de mulți ani, guvernul american a cheltuit mai mult decât a încasat din taxe. O parte din deficit a venit din decizii politice, precum războaiele, reducerile de taxe sau programele de sprijin din perioada pandemiei, scrie npr.

O altă parte a cheltuielilor crește însă automat. Generația „baby boom” ajunge la vârsta pensionării, iar costurile pentru Social Security și Medicare cresc odată cu îmbătrânirea populației.

În trecut, datoria raportată la dimensiunea economiei creștea de regulă în timpul recesiunilor. Odată cu revenirea economiei, ritmul se stabiliza. Situația s-a schimbat în ultimii ani. Guvernul continuă să înregistreze deficite mari chiar și atunci când economia este în creștere, iar datoria s-a dublat din 2017.

Dobânzile afectează și populația

Pentru americani, datoria federală nu este doar o problemă a administrației de la Washington. Nivelul ridicat al împrumuturilor poate limita banii disponibili pentru alte priorități ale guvernului. Efectele pot fi simțite și atunci când oamenii încearcă să se împrumute. Atunci când guvernul se împrumută masiv, iar dobânzile pentru titlurile de stat cresc, se pot scumpi și alte tipuri de credite.

Michael Peterson, directorul executiv al Peter G. Peterson Foundation, explică legătura dintre aceste costuri și creditele pentru populație. Dobânzile mai mari la titlurile de stat pot împinge în sus ratele pentru creditele ipotecare, auto și cardurile de credit.

Un exemplu este piața ipotecară. Dobânda la creditele pentru locuințe pe 30 de ani a urcat aproape de 6,7%, potrivit Freddie Mac.

Ce face Washingtonul

Între timp, Departamentul Trezoreriei a încercat să limiteze creșterea dobânzilor la obligațiunile guvernamentale pe termen lung. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a anunțat majorarea programului de răscumpărare a obligațiunilor.

Anunțul a dus temporar la scăderea randamentelor miercuri. Efectul nu a durat însă, iar randamentele titlurilor de stat pe 10 și 30 de ani au crescut din nou joi. Anterior, Trezoreria a luat măsuri și pentru susținerea yenului japonez. Scopul era să reducă riscul ca Japonia să vândă o parte din titlurile de stat americane pe care le deține.

Mecanismul este relativ simplu. Atunci când investitorii cumpără obligațiuni, randamentele lor tind să scadă, iar atunci când le vând, randamentele cresc.

Congresul trebuie să ia decizii dificile

Măsurile Trezoreriei pot influența piața obligațiunilor, dar nu rezolvă problema de fond. Pentru reducerea datoriei, Congresul ar trebui să crească taxele, să reducă cheltuielile sau să combine cele două variante.

În trecut, în rândul parlamentarilor americani exista un grup important care se prezenta drept „deficit hawks”, adică susținători ai disciplinei bugetare și ai reducerii deficitului.

În ultimii ani, disciplina fiscală a pierdut însă din popularitate la Washington. Presiunea venită din partea pieței obligațiunilor ar putea schimba această atitudine.

Carolyn Bourdeaux, directoarea executivă a Concord Coalition, organizație care urmărește problema deficitului, consideră că pragul de 40 de trilioane de dolari ar trebui să fie un semnal de alarmă.

„Ambele partide au contribuit la situația în care am ajuns, iar ambele partide au acum responsabilitatea de a schimba direcția”, a declarat Bourdeaux.