Ultima formă a legii salarizării schimbă regulile pentru toți bugetarii. Cum vrea Guvernul să facă rost de 12,1 miliarde de lei pentru creșterea salariilor

Acest lucru s-ar întâmpla după rectificarea bugetară programată pentru jumătatea anului 2027. Creșterea ar urma să se aplice în perioada octombrie-decembrie. Trebuie menționat că acest lucru se va întâmpla doar dacă situația bugetară va permite acest lucru.

Stabilirea valorii de referință la 4.000 de lei reprezintă deja o a doua ajustare în jos față de variantele anterioare ale proiectului. Chiar și în aceste condiții, noua lege ar pune o presiune considerabilă pe buget. Cheltuielile cu salariile ar urma să crească cu aproximativ 12 miliarde de lei.

Guvernul limitează creșterea salariilor bugetare

În proiect este prevăzută o creștere a anvelopei salariale de până la 12,1 miliarde de lei. Plafonul este considerat compatibil cu angajamentele asumate în fața Comisiei Europene. Diferența de aproximativ 4 miliarde de lei dintre această variantă și nivelul de 8 miliarde de lei ar urma să fie compensată prin 3-4 măsuri majore de reducere a unor cheltuieli recurente ale statului.

Scopul acestor economii este de a crea spațiul bugetar necesar pentru majorarea cheltuielilor de personal. Totuși, măsurile pentru reducerea deficitului bugetar nu ar trebui să fie afectate.

Actualul proiect al legii salarizării stabilește valoarea de referință la 4.000 de lei pentru decembrie 2026 și pentru întregul an 2027. Documentul lasă însă deschisă posibilitatea unei modificări pe parcursul anului viitor. În funcție de concluziile raportului semestrial privind evoluția economică și execuția bugetară, elaborat de Ministerul Finanțelor, Guvernul va putea decide prin hotărâre majorarea valorii de referință.

În varianta anterioară a proiectului, din iulie, valoarea era fixată la 4.100 de lei. Ea a fost redusă de la 4.325 de lei în prima formă a legii. Scăderea are efect direct asupra întregului sistem de salarizare. Valoarea de referință stă la baza grilelor și, implicit, a salariilor aferente celor aproximativ 1,27 milioane de posturi ocupate din sectorul public.

Legea Salarizării pune presiune pe buget

Miza noii legi este însă mai largă decât stabilirea grilelor de salarizare. Cheltuielile de personal reprezintă una dintre cele mai importante categorii de cheltuieli recurente ale bugetului. Reforma salarizării este considerată necesară pentru a aduce mai multă coerență în sistemul public. Proiectul este elaborat de mai mulți ani cu sprijinul Băncii Mondiale și al Comisiei Europene.

Adoptarea legii este importantă și din perspectiva angajamentelor europene ale României. Reforma salarizării reprezintă un jalon în PNRR, cu o alocare de 770 de milioane de lei. În același timp, este esențială pentru construcția bugetului pe 2027.

Prudența din actuala variantă a proiectului presupune menținerea valorii de referință la 4.000 de lei în prima parte a anului viitor. Ea vine inclusiv pe fondul rezervelor exprimate de experți ai instituțiilor internaționale, inclusiv ai Comisiei Europene.

Aceștia au avertizat că unele dintre ipotezele pe care se bazează calculele autorităților române sunt prea optimiste. Din această cauză, ei au recomandat o abordare mai prudentă. La rândul său, Ministerul Finanțelor a semnalat că spațiul disponibil pentru creșterea cheltuielilor de personal este limitat.

O depășire a limitelor asumate ar putea avea consecințe directe asupra costurilor de finanțare ale statului. În cazul unor derapaje bugetare, piețele financiare ar putea solicita dobânzi mai mari pentru împrumuturile contractate de România. Acest lucru s-ar întâmpla într-un moment în care Guvernul trebuie oricum să atragă sume importante pentru acoperirea deficitului.

12,1 miliarde de lei, plafonul pentru creșterea cheltuielilor de personal

Proiectul noii legi a salarizării este construit pornind de la prognozele macroeconomice ale Comisiei Europene. În acest scenariu, creșterea maximă a cheltuielilor cu salariile din sectorul public în 2027 față de 2026 este estimată la 12,1 miliarde de lei.

Această sumă nu reprezintă însă nivelul de majorare recomandat. Este plafonul până la care ar putea crește anvelopa salarială în condițiile scenariului macroeconomic luat în calcul. Autoritățile susțin că, prin aplicarea unei marje de variație de aproximativ 5%, acceptată de Comisia Europeană, limita ar putea ajunge, în scenariul extrem, la circa 12,5 miliarde de lei.

Prin urmare, spațiul pentru majorări salariale este unul strict limitat. Orice creștere peste nivelul considerat sustenabil ar trebui compensată prin economii în alte zone ale bugetului. Astfel, obiectivul de reducere a deficitului nu va fi compromis.

Cheltuielile salariale din sectorul public vor crește

Potrivit unei prognoze prezentate de Ministerul Muncii în luna mai, cheltuielile cu salariile din sectorul public ar urma să crească în 2027 de la 165,4 miliarde de lei în acest an, la 173,4 miliarde de lei. Această sumă reprezintă 7,9% din PIB. Calculul a fost făcut în ipoteza unei majorări a anvelopei salariale cu 8 miliarde de lei. Acesta era un nivel pentru care exista anterior un consens politic între partidele care formau coaliția de guvernare.

Orice creștere peste acest prag ar necesita identificarea unor surse de compensare. Motivul este presiunea deja ridicată pe finanțele publice și necesitatea ca majorarea cheltuielilor de personal să nu afecteze traiectoria de reducere a deficitului.

Reducerea ponderii salariilor bugetarilor în PIB reprezintă, de altfel, una dintre componentele importante ale planului de corectare a dezechilibrelor acumulate în ultimii ani. România a încheiat 2024 cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB, calculat potrivit standardului ESA. Acesta a fost cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. În același timp, datoria publică a depășit în acest an pragul de 60% din PIB. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la niveluri record.

România trebuie să reducă deficitul bugetar

În cadrul planului fiscal pe șapte ani convenit cu Comisia Europeană, România s-a angajat să readucă deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB. De asemenea, datoria publică trebuie să ajungă sub 60% din PIB. Controlul cheltuielilor de personal din sectorul public este considerat unul dintre elementele esențiale pentru atingerea acestor ținte.

Datele prezentate de Ministerul Muncii în luna mai arată cât de mult se schimbă această perspectivă în funcție de nivelul majorării salariale.

O creștere mai mare a cheltuielilor salariale ar anula practic scăderea ca pondere în economie care ar fi fost obținută în scenariul considerat inițial sustenabil.

Ce a stat la baza Legii Salarizării?

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, susține că elaborarea noii Legi a Salarizării a avut la bază trei principii esențiale. Printre acesta s-a aflat și instituirea unui mecanism clar de control. Scopul acestuia este să prevină repetarea derapajelor din trecut.

Pîslaru afirmă că au fost analizate toate variantele posibile pentru ca noul sistem de salarizare să fie acceptabil din punct de vedere social. De asemenea, el a trebuit să fie compatibil și cu situația fiscal-bugetară a României. Potrivit ministrului interimar, proiectul a ajuns acum în etapa în care decizia finală aparține partidelor politice și Parlamentului.

„Astăzi am prezentat partidelor politice, la Palatul Cotroceni, forma tehnică finalizată a Legii salarizării unitare, rezultat al negocierilor, consultărilor şi ajustărilor. Am urmărit trei principii esenţiale, fără compromis: sustenabilitate bugetar-fiscală, echitate reală între toate categoriile de personal bugetar – bazată pe o evaluare tehnică independentă realizată împreună cu Banca Mondială şi un mecanism clar de control, care să prevină derapajele din trecut”, a transmis ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, într-o postare pe Facebook.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, spune că, în procesul de elaborare a noii Legi a salarizării, au fost purtate consultări cu sindicatele din toate domeniile vizate. Elementele tehnice incluse în proiect sunt fundamentate.

Pîslaru afirmă că Ministerul Muncii a analizat mai multe variante pentru a găsi un echilibru între acceptabilitatea socială a reformei și limitele impuse de situația fiscal-bugetară a României. Adoptarea legii până la 31 august este esențială și pentru păstrarea unei finanțări de aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR.

România trebuie să respecte limitele suportate de buget

Ministrul precizează că rolul Ministerului Muncii în această etapă a fost îndeplinit. Instituția rămâne însă disponibilă pentru sprijinirea partidelor până la adoptarea formei finale a legii.

„Am pus pe masă tot ce era necesar pentru o decizie informată”, a transmis Pîslaru. E a ținut să sublinieze că responsabilitatea pentru decizia finală revine de acum partidelor politice și Parlamentului.

Anterior, la Palatul Cotroceni, ministrul interimar al Muncii a avertizat că România nu își poate permite ca noua lege să depășească limitele pe care le poate susține bugetul. În opinia sa, riscul unei retrogradări a ratingului de țară este mult mai important decât simpla miză a îndeplinirii jalonului din PNRR. Pîslaru a precizat și că liderii politici au indicat anumite domenii pentru care sunt necesare consultări suplimentare.

La rândul său, consilierul prezidențial Radu Burnete a anunțat, după consultările de la Palatul Cotroceni, că liderii partidelor au primit o variantă a proiectului Legii Salarizării. Discuțiile tehnice vor continua în weekend. La începutul săptămânii viitoare, liderii partidelor ar urma să se întâlnească din nou cu președintele României pentru a stabili dacă există consens politic în vederea adoptării proiectului.