Leul ar putea pierde și mai mult teren în fața euro în 2027

Pentru leu, 2027 nu se anunță ca anul unei reveniri spectaculoase în fața euro. Unele estimări plasează moneda europeană la aproximativ 5,50 lei la finalul anului viitor. În același timp, economia României ar putea avea o creștere cuprinsă între 0 și 0,5%.

În spatele acestor prognoze se află mai multe dezechilibre care apasă asupra monedei naționale. Inflația, deficitul comercial, deficitul bugetar și ritmul redus al economiei sunt printre factorii indicați de economiști.

Cursul valutar depinde de economia României

O revenire a euro sub 5,30 lei este considerată puțin probabilă. Scenariul de 5,50 lei pentru un euro ar însemna o depreciere de aproximativ 0,15 lei într-un singur an. Cristian Păun consideră că evoluția leului nu poate fi desprinsă de starea generală a economiei.

„N-ai cum să ai o apreciere a leului cât timp ai inflație mai mare decât în zona euro, cât timp ai creșterea economică mult sub creșterea economică din zona euro. E a doua variabilă care contează în aprecierea unei monede, atâta timp cât tu ai dobânzi mai mari decât dobânzile din zona euro și, mai ales, atâta timp cât tu ai deficit comercial mult mai mare, adică imporți mai mult decât exporți.”

Economistul indică mai multe cauze care limitează șansele unei aprecieri a monedei naționale.

„Astea sunt patru-cinci cauze fundamentale care țin de stabilitatea cursului de schimb, de valoarea unei monede în raport cu alte monede. România nu bifează absolut nimic pe plus aici. Deci, cine se așteaptă că se va aprecia leul în timp nu prea are speranțe foarte mari sau n-ar trebui să aibă speranțe foarte mari, pentru că aceste variabile deocamdată trebuie corectate.”

În concluzia sa, Păun rezumă situația astfel: „Ca să poți să ai o monedă puternică, leul va rămâne slab ca monedă.”

Economia ar putea avansa foarte puțin

Cursul valutar este influențat și de perspectivele economice. Pentru 2027, unele estimări indică o creștere de numai 0-0,5%.

„Noi estimăm undeva între 0 și 0,5%, versus consensul de 1,8-2,5%. Deci cum va fi? Similar cu, poate ușor mai bine decât a fost anul acesta. Anul acesta vedem că scenariul de bază deja devine o ușoară recesiune. Anul viitor poate intrăm într-o ușoară creștere. Măcar, dacă e cu plus, nu e cu minus”, a explicat unul dintre economiștii citați.

Un ritm economic redus poate avea efecte și asupra veniturilor populației. Creșterile salariale ar putea fi moderate, iar inflația ar putea absorbi o mare parte din avansul veniturilor.

„Probabil că și anul viitor va fi presiune pe puterea de cumpărare. Creșterile salariale probabil vor fi modeste și, în cel mai bun caz, vor acoperi doar inflația”, a declarat un analist.

Dobânzile ar putea coborî

O eventuală scădere a inflației ar putea permite reducerea ratei dobânzii de politică monetară în 2027. Banca Națională a României a transmis că este pregătită să ajusteze acest indicator atunci când condițiile economice vor permite.

Creditele ar putea deveni astfel mai accesibile. Economia ar putea primi, la rândul ei, un sprijin suplimentar. Pentru cursul leului, efectul nu este însă automat, deoarece moneda depinde de mai mulți indicatori.

Scenariul unui euro la 6 lei

O situație mult mai dificilă ar apărea dacă ratingul României s-ar degrada complet. Un astfel de scenariu ar putea duce țara în categoria „junk”, asociată investițiilor cu caracter speculativ, scrie Digi 24.

Cristian Păun spune că acesta este contextul în care a estimat anterior posibilitatea unui curs de aproximativ 6 lei pentru un euro.

„Da, pentru că acea previziune presupune degradarea completă a ratingului și intrarea României în junk. Deocamdată suntem păsuiți de agențiile de rating și amânăm această poveste pentru începutul anului viitor. Ea este tot timpul pe masa noastră și este foarte important ce se va întâmpla în perioada următoare pe tot ce înseamnă scenă politică, guvernare, deficit, buget și așa mai departe”, a explicat Cristian Păun.

În acest punct apare problema deficitului bugetar. Economistul susține că România nu poate renunța la ajustarea cheltuielilor și, simultan, să păstreze țintele asumate.

„Nu prea sunt variante. Am văzut vehiculată ideea: domnule, să renunțăm la austeritate și să păstrăm țintele de deficit. Astea două n-au cum să fie compatibile, pentru că avem un deficit mult prea mare, ceea ce înseamnă că va trebui să continuăm ajustările pe partea de cheltuieli. Va trebui să continuăm cu reformele, să tăiem din primării, să tăiem din județe”, a declarat Păun.

Banii din exterior pot susține moneda

O posibilă soluție pentru încetinirea deprecierii ar putea veni din creșterea intrărilor de valută. Fondurile europene, finanțarea externă și investițiile străine sunt indicate de Păun printre factorii care ar putea ajuta leul.

„Sigur că poate că vom reuși să-l mai stabilizăm puțin, să mai încetinim din această depreciere, dacă și numai dacă intră bani europeni, dacă și numai dacă reușim să obținem finanțare externă pentru deficit și datoria publică pe care o rostogolim și dacă și numai dacă ne vor intra investiții străine care să mai corecteze și din producția internă, dar și din producția pentru exporturi.”

Atragerea acestor resurse nu se poate face însă rapid. Credibilitatea financiară a României rămâne importantă pentru investitori și finanțatori.

„Lucrurile astea sunt foarte complicate, sunt de durată. Depinde de credibilitatea României, care nu prea este reparată în momentul acesta.”

În lipsa unor intrări consistente de valută, stabilitatea cursului ar putea rămâne dificilă.

„Nu văd eu că o să intre foarte multe sume în valută, consistente, în perioada următoare, care să ofere o stabilitate a leului.”

De ce stabilitatea leului poate fi fragilă

Cristian Păun consideră că relativa stabilitate a leului din perioada precedentă nu a fost susținută doar de performanța economiei. Împrumuturile externe în valută și fondurile europene au avut, în opinia sa, un rol important.

„Oricum, noi în ultima perioadă am avut o stabilitate destul de artificială a leului, adică, după ce că stăteam prost la inflație, creștere economică, dobândă, ce am vorbit mai înainte, deficit comercial, care contează în valoarea unei monede, noi am reușit să o stabilizăm, dar prin pârghii nesănătoase.”

Economistul explică modul în care banii atrași din exterior au susținut cererea de valută.

„Împrumutam masiv bani din afară în valută și așteptam fonduri europene care vin în euro și care, evident, susțineau această cerere în valută mai mare.”

O schimbare a sentimentului investitorilor ar putea pune presiune suplimentară pe moneda națională.

„Pe fondul acesta, dacă mai avem și ieșiri de capital în valută, pentru că nu ne vindem țara și alte mesaje din astea belicoase față de străini, ne putem trezi chiar cu acel curs de 6 lei de care vorbeam.”

Deficitul rămâne o problemă pentru Guvern

Dincolo de curs, economistul pune accent pe deciziile fiscale și pe modul în care autoritățile prezintă situația financiară a țării. În opinia sa, măsurile de corecție trebuie asumate public.

„Politicienii trebuie să spună tuturor lucrurile cum stau și trebuie să spună aceste lucruri pe față. Trebuie să le vedem în programul de guvernare și trebuie să vedem un guvern care să fie aliniat în spatele unui astfel de plan.”

Lipsa unor corecții ar putea accentua problemele existente. Situația ar fi și mai dificilă dacă economia nu reușește să accelereze.

„Dacă nu vedem lucrurile astea, situația financiară a României se va degrada și mai tare, pentru că, exact cum ați spus, economia nu crește.”

Leul ar putea continua să piardă teren

Pe termen mediu, Păun nu anticipează o revenire a leului în raport cu euro. Chiar dacă deprecierea ar putea încetini, o apreciere propriu-zisă este considerată puțin probabilă.

„Presiunea pe cursul de schimb rămâne, va depinde de foarte multe variabile. Dacă această creștere va fi una modică, de la 5,4 la 5,5 sau va fi mai sus de 5,5, cu siguranță nu se duce în jos leul.”

Prognoza pentru următorii ani rămâne prudentă.

„Cel puțin în următorii doi-trei ani nu cred că o să vedem vreo apreciere a leului. Cel mult vom avea o încetinire a acestei deprecieri.”

Pentru ca această încetinire să vină din economia reală, economistul indică investițiile și exporturile. Acestea ar fi preferabile acumulării de noi datorii.

„Să sperăm însă că reușim ca această încetinire s-o realizăm prin pârghii sănătoase, investiții, cum ar veni, și mai multe exporturi, de ce nu, și mai puțin prin credite.”

Citește și: Leul se prăbușește față de euro. Cursul interbancar a ajuns la 5,35 lei/euro, minim istoric. Dan Suciu: „E un moment complicat”