În același timp, 42% spun că Zelenski ar trebui să participe la următoarele alegeri prezidențiale. Alte 5% dintre persoanele chestionate nu au avut o opinie. Datele provin dintr-un sondaj realizat între 12 și 21 septembrie 2026 și publicat de KIIS pe 5 octombrie.
Rezultatul marchează o schimbare față de anul trecut. În decembrie 2025, 46% dintre ucraineni considerau că Zelenski ar trebui să se limiteze la actualul mandat. Procentul a ajuns acum la 53%. În sens invers, sprijinul pentru participarea sa la următoarele alegeri a scăzut de la 45% la 42%.
Ucrainenii nu vor alegeri acum
Sondajul arată însă o diferență importantă între dorința privind viitorul politic al lui Zelenski și organizarea efectivă a alegerilor.
71% dintre respondenți se opun organizării alegerilor în acest moment. Doar 24% consideră că scrutinul ar trebui organizat imediat, iar 4% nu s-au decis. KIIS subliniază că, în ciuda nemulțumirilor față de actuala putere, majoritatea populației continuă să respingă ideea organizării alegerilor în timpul războiului.
Constituția Ucrainei stabilește că președintele este ales pentru un mandat de cinci ani. În același timp, legislația constituțională prevede că mandatele parlamentare sunt prelungite până la alegerea unui nou parlament atunci când este în vigoare legea marțială. Constituția mai prevede că nu poate fi modificată în timpul legii marțiale sau al stării de urgență.
Prin urmare, sondajul surprinde o situație în care o parte importantă a societății dorește schimbarea politică, dar nu consideră că momentul pentru alegeri a sosit.
Crește nemulțumirea față de guvern
Cercetarea KIIS indică și o creștere a sentimentelor negative față de actuala administrație.
44% dintre respondenți au declarat că simt în principal „dezamăgire” față de guvern. Procentul este în creștere de la 36% în decembrie 2025.
Alți 33% au indicat „rușinea”, față de 20% în sondajul precedent. „Furia” este menționată de 20% dintre respondenți, comparativ cu 14% în decembrie 2025.
În ceea ce privește direcția în care se îndreaptă țara, 45% dintre ucraineni cred că lucrurile merg într-o direcție greșită. 40% consideră că situația evoluează în direcția corectă, iar 15% nu au putut formula un răspuns.
Anton Hrușețki, directorul executiv al KIIS, spune că datele indică o cerere tot mai puternică pentru reînnoirea clasei politice ucrainene. Potrivit institutului, proporția celor care doresc o schimbare a conducerii politice după război a crescut semnificativ în ultimii ani.
Zelenski, între război și viitoarele alegeri
Sondajul nu indică însă că ucrainenii ar dori organizarea imediată a unui scrutin. Dimpotrivă, 71% dintre cei chestionați spun că alegerile ar trebui amânate.
KIIS consideră că cele două tendințe pot coexista. Societatea critică deciziile guvernului și cere schimbarea elitelor politice, dar, în același timp, majoritatea consideră că alegerile nu pot fi organizate în condițiile actualului război.
Cercetarea a fost realizată prin interviuri telefonice, pe un eșantion de 1.002 persoane adulte din teritoriile Ucrainei controlate de guvern. Persoanele aflate în străinătate după 24 februarie 2022 nu au fost incluse în eșantion. KIIS avertizează că, în condiții de război, pe lângă marja formală de eroare pot exista și anumite abateri sistematice.
Datele arată astfel o dublă realitate: sprijinul pentru o eventuală candidatură a lui Zelenski scade, în timp ce majoritatea ucrainenilor continuă să considere că alegerile trebuie organizate abia după încheierea războiului.
