Legea salarizării rămâne în aer după întâlnirea de la Cotroceni. Partidele au primit noul proiect, dar nu au luat nicio decizie

La consultări au participat Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan și Kelemen Hunor, în timp ce Dominic Fritz a intervenit online. La masă s-au aflat și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, respectiv Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene și ministru interimar al Muncii. Discuțiile au durat aproape două ore și au vizat atât Legea salarizării, cât și stadiul jaloanelor asumate prin PNRR.

Miza este una importantă, deoarece adoptarea reformei salarizării este legată de aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR. România trebuie să îndeplinească reformele asumate până la 31 august, ceea ce lasă foarte puțin timp pentru negocieri și adoptarea proiectului.

Burnete: Partidele au primit proiectul, dar consensul încă lipsește

La finalul consultărilor, consilierul prezidențial Radu Burnete a confirmat că întâlnirea nu a produs un acord politic asupra proiectului. Noua versiune a Legii salarizării a fost însă transmisă tuturor celor patru partide, care trebuie să o analizeze rapid.

„Astăzi, liderii partidelor au primit o versiune a proiectului care îndeplinește, în principiu, toate obligațiile asumate de România prin PNRR și satisface toate constrângerile fiscale pe care le avem”, a declarat Radu Burnete după discuțiile de la Cotroceni.

Consilierul prezidențial a explicat că Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor au făcut numeroase calcule și simulări în ultima săptămână. Proiectul privește peste un milion de angajați și implică anual o cheltuială salarială totală de aproape 170 de miliarde de lei.

„Aceste discuții nu sunt simple. Vreau să vă gândiți că discutăm despre o lege care valorează aproape 170 de miliarde în fiecare an și afectează peste un milion de oameni. De-aia durează atât de mult”, a explicat Burnete.

În următoarele zile, fiecare partid va analiza forma primită, iar experții formațiunilor vor continua discuțiile la nivel tehnic. Burnete a anunțat că aceste negocieri vor avea loc probabil în weekend, înaintea unei noi întâlniri cu președintele Nicușor Dan.

Acordul politic dintre PSD, PNL, USR și UDMR conține și o condiție referitoare la situația unui eventual eșec al negocierilor. „Dacă nu există consens, cele patru partide își asumă ca niciunul dintre ele să nu depună un proiect”, a precizat Radu Burnete.

Pîslaru: Comisia Europeană nu a acceptat un impact de peste 12 miliarde de lei

Unul dintre punctele centrale ale negocierilor rămâne costul noii grile de salarizare și impactul acesteia asupra bugetului României. Dragoș Pîslaru a explicat că proiectul prezentat joi a fost fundamentat suplimentar față de varianta publicată pe 17 iulie.

Ministerele implicate au lucrat inclusiv pe baza observațiilor primite în urma discuțiilor purtate miercuri cu reprezentanții Comisiei Europene. Potrivit lui Pîslaru, Bruxelles-ul nu stabilește bugetul României, dar cere justificarea oricărei creșteri peste anvelopa de opt miliarde de lei.

„Comisia Europeană nu sugerează o sumă, nu face bugetul, a trimis o serie de observații cu privire la faptul ca orice valoare care depășește 8 miliarde trebuie justificată prin măsuri compensatorii. Ca să nu fiu evaziv, o creștere peste 12 miliarde nu a fost acceptată”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Ministrul interimar al Muncii a susținut, în același timp, că aplicarea reformei nu va conduce la diminuarea salariilor bugetarilor. „Niciun salariu nu va scădea”, a declarat Pîslaru, în contextul explicațiilor privind noua grilă de salarizare.

El a precizat că autoritățile încearcă acum să găsească o formulă care să îndeplinească simultan condițiile PNRR și constrângerile bugetare. Riscul major rămâne depășirea termenului de la sfârșitul lunii august și pierderea banilor europeni legați de acest jalon.

Nazare avertizează asupra costului permanent al majorărilor

Înaintea întâlnirii de la Cotroceni, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a atras atenția asupra impactului bugetar pe termen lung. Disputa nu privește doar costurile din primul an, ci efectul permanent al majorărilor introduse în sistemul public.

„O lege a salarizării publice echitabilă trebuie să fie și sustenabilă”, a transmis Alexandru Nazare, insistând asupra necesității unei finanțări predictibile.

Potrivit ministrului, cele aproximativ opt miliarde de lei agreate politic reprezintă deja o cheltuială suplimentară față de bugetul actual. Creșterea peste această anvelopă ar trebui acoperită anual, deoarece salariile reprezintă cheltuieli recurente, nu costuri suportate o singură dată.

„Nu vorbim despre bani în plus față de cele 8 miliarde agreate prin acord politic – care reprezintă tot o sumă suplimentară la bugetul actual – cheltuiți o singură dată. Vorbim despre miliarde de lei în plus în fiecare an, adăugate la o cheltuială salarială care, odată introdusă în buget, devine recurentă”, a precizat Nazare.

Ministerul Finanțelor susține o variantă care poate fi finanțată integral și care nu afectează parcursul de reducere a deficitului bugetar. România are în continuare cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană și trebuie să continue consolidarea fiscală până în 2031.

„Noua lege a salarizării trebuie să fie parte din soluția de modernizare a României, nu sursa următorului dezechilibru”, a transmis ministrul Finanțelor.

Negocierile continuă în weekend. O nouă întâlnire este așteptată săptămâna viitoare

După reuniunea de joi, problema Legii salarizării rămâne, așadar, deschisă, iar partidele nu au luat încă o decizie finală. Documentul transmis liderilor va fi analizat în următoarele zile, în paralel cu noi discuții între experții formațiunilor politice.

În weekend sunt așteptate noi runde de negocieri tehnice, iar începutul săptămânii viitoare ar trebui să aducă o nouă întâlnire. Liderii PSD, PNL, USR și UDMR vor reveni atunci la masa discuțiilor cu președintele Nicușor Dan pentru o concluzie politică.

Calendarul rămâne însă extrem de strâns, deoarece termenul pentru îndeplinirea jaloanelor PNRR este 31 august, adică peste numai câteva zile. Dacă reforma salarizării nu este adoptată la timp, România riscă aproximativ 770 de milioane de euro aferente acestui jalon.

Până atunci, noua Lege a salarizării rămâne între două condiții greu de împăcat: acordul politic asupra grilelor și sustenabilitatea bugetară. Întâlnirea de joi de la Cotroceni nu a rezolvat această ecuație, ci a mutat decizia către următoarele zile.