Franța vrea să limiteze achizițiile militare non-europene ale Ucrainei finanțate de UE

Derogări da, dar cu limite

Franța încearcă să introducă limite de timp pentru derogările care îi permit Ucrainei să cumpere echipamente militare din afara Europei folosind fonduri provenite din împrumutul european de 90 de miliarde de euro.

Potrivit informațiilor obținute de Euronews, demersul Parisului urmărește ca o parte cât mai mare din banii europeni să ajungă, în cele din urmă, la producătorii europeni de armament. Și, implicit, la industria franceză de apărare.

Problema este însă una delicată. Ucraina are nevoie urgentă de echipamente militare. Iar industria europeană nu poate produce întotdeauna suficient de repede sau în cantitățile necesare.

Un împrumut european de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina

În aprilie, statele membre ale Uniunii Europene au aprobat un instrument financiar în valoare de 90 de miliarde de euro pentru sprijinirea Ucrainei în 2026 și 2027.

Banii sunt împărțiți în două mari componente: 30 de miliarde de euro pentru sprijin economic și 60 de miliarde de euro destinați asistenței militare.

Prima tranșă a fost acordată în luna iunie. Aproximativ 3,9 miliarde de euro au fost direcționate către drone. Ulterior alte 6,1 miliarde de euro au fost aprobate pentru achiziții în domeniul apărării.

În cadrul mecanismului european există însă reguli clare privind originea echipamentelor care pot fi cumpărate.

Ucraina nu poate cumpăra nelimitat din afara Europei

Conform condițiilor împrumutului, cel mult 35% din valoarea totală a unui produs de apărare poate proveni din afara Uniunii Europene și a Spațiului Economic European.

Există însă situații în care Ucraina poate cere o derogare.

O astfel de excepție poate fi acordată atunci când nu există în Europa un produs echivalent care să răspundă nevoilor operaționale urgente ale armatei ucrainene. Derogarea poate fi justificată și atunci când producătorii europeni nu pot livra cantitatea necesară, au nevoie de prea mult timp pentru producție sau oferă echipamente la un preț prea ridicat.

Până acum, Kievul a solicitat două asemenea derogări

Prima se referă la componente pentru drone fabricate în China. A doua privește rachetele interceptoare pentru sistemele Patriot produse în Statele Unite, de care Ucraina are nevoie pentru consolidarea apărării sale antiaeriene.

Comisia Europeană a aprobat ambele solicitări.

Decizia reflectă o realitate cu care Europa se confruntă în prezent. Industria europeană de apărare nu are încă o capacitate de producție suficientă pentru toate tipurile de echipamente necesare. În anumite domenii dependența de producătorii străini rămâne importantă.

De ce vrea Franța să limiteze derogările

Franța nu contestă neapărat necesitatea acestor excepții. Dar dorește ca ele să nu devină permanente.

Obiectivul Parisului este ca finanțarea europeană destinată Ucrainei să contribuie, pe termen lung, la dezvoltarea industriei europene de apărare. Iar Franța este unul dintre statele care ar putea beneficia cel mai mult de pe urma unei asemenea politici.

Franța dispune de una dintre cele mai importante industrii de apărare de pe continent. Un exemplu este sistemul de apărare antiaeriană SAMP/T, dezvoltat împreună cu Italia și considerat principala alternativă europeană la sistemul american Patriot.

În această perspectivă, Parisul dorește ca soluțiile din afara Europei să fie utilizate atunci când sunt realmente necesare. Dar ca acestea să fie înlocuite ulterior, acolo unde este posibil, cu producție europeană.

Alte state UE cer mai multă flexibilitate pentru Kiev

Poziția Franței nu este împărtășită în totalitate de toate statele membre.

În luna iulie, miniștrii apărării din Suedia, Țările de Jos, Germania, Danemarca, Estonia, Polonia, Letonia, Finlanda și Lituania au transmis o scrisoare șefei diplomației europene, Kaja Kallas, și comisarului european pentru apărare, Andrius Kubilius.

Cele nouă state au cerut ca Ucraina să beneficieze de cât mai multă flexibilitate atunci când trebuie să cumpere echipamente militare de care are nevoie urgentă.

În scrisoare, oficialii au subliniat importanța aprobării rapide a listelor de produse. Și au pledat pentru utilizarea pragmatică a derogărilor atunci când este necesară achiziționarea de echipamente produse în țări din afara UE.

Mesajul este clar: pentru aceste state, prioritatea imediată trebuie să fie capacitatea Ucrainei de a obține rapid armele și echipamentele necesare războiului.

Cum funcționează mecanismul de achiziție

Sistemul european presupune mai multe etape.

Inițial, Ucraina a transmis Bruxellesului o estimare generală privind modul în care intenționează să utilizeze fondurile. Banii sunt împărțiți pe categorii de produse, precum drone, sisteme de apărare antiaeriană, artilerie și alte echipamente militare.

Detaliile exacte ale acestor alocări sunt clasificate și pot fi modificate în funcție de evoluția situației de pe front.

Pentru produsele care necesită o derogare, există o etapă suplimentară. Guvernul ucrainean trebuie să precizeze concret cum vor fi cheltuiți banii și să prezinte contractele aferente.

Documentele trebuie să indice ce echipamente sunt cumpărate, cine este furnizorul și când urmează să fie efectuate livrările.

Comisia Europeană analizează aceste contracte înainte de a elibera fondurile.

În cazul producătorilor chinezi, verificările sunt și mai stricte. Bruxellesul trebuie să se asigure că firmele respective nu se află pe lista sancțiunilor europene care vizează complexul militar-industrial al Rusiei.

Această verificare este importantă în special în cazul industriei dronelor. Deoarece companiile chineze pot furniza echipamente ambelor părți implicate în conflict.

Derogările trebuie reînnoite pentru fiecare plată

Unul dintre cele mai importante aspecte ale mecanismului este faptul că o derogare nu este acordată automat pentru întreaga perioadă a împrumutului.

Ea trebuie reînnoită de fiecare dată când Ucraina solicită o nouă plată.

Acest mecanism îi oferă Comisiei Europene posibilitatea de a schimba situația în timp.

De exemplu, dacă un producător european devine capabil să ofere același tip de echipament, în cantitatea necesară, la un preț comparabil și într-un interval de timp acceptabil, Bruxellesul ar putea decide să nu mai prelungească derogarea.

În acest caz, Ucraina ar putea fi obligată să cumpere echipamentul de la furnizorul european.

Comisia ar putea, de asemenea, să limiteze indirect perioada în care Kievul se poate baza pe producătorii din afara Europei. Inclusiv prin stabilirea unor termene mai stricte pentru executarea contractelor.

O decizie care ar putea crea un precedent pentru viitoarele programe europene

Modul în care UE va gestiona derogările în cadrul împrumutului pentru Ucraina ar putea avea consecințe și dincolo de actualul mecanism financiar.

Deciziile luate acum ar putea deveni un precedent pentru alte instrumente europene destinate industriei de apărare, printre care Security Action for Europe (SAFE) și European Defence Industry Programme (EDIP).

În cazul în care Bruxellesul va impune în timp condiții mai stricte pentru achizițiile din afara Europei, acest model ar putea fi folosit și în cadrul altor programe europene.

Pentru Ucraina, însă, miza rămâne una imediată: să poată obține echipamentele de care are nevoie pentru a-și susține apărarea.

Pentru Franța și pentru industria europeană de apărare, miza este diferită: ca zecile de miliarde de euro puse la dispoziția Kievului de Uniunea Europeană să contribuie și la dezvoltarea capacității militare a Europei.

Deocamdată, Parisul încearcă să convingă Comisia Europeană că derogările pentru producătorii din afara UE trebuie să fie o soluție temporară, nu una permanentă.