Câtă energie va înghiți inteligența artificială în viitor? Nimeni nu știe precis cum va evolua fenomenul

Problema va fi discutată și în cadrul Conferinței ONU legată de schimbările climatice COP31. Evenimentul va avea loc în noiembrie 2026, la Antalya, în Turcia. Președinția COP31 a propus deja o țintă importantă, anume creșterea ponderii electricității în consumul final global de energie de la puțin peste 20% în prezent la 35% până în 2035.

Într-o analiză publicată de World Economic Forum se arată că ideea principală pe acest subiect este că oamenii folosesc tot mai mult electricitatea în locul combustibililor fosili. De exemplu, mașinile electrice înlocuiesc benzina și motorina, pompele de căldură pot înlocui gazul pentru încălzire, iar industria poate trece treptat de la combustibili fosili la procese electrificate. Dar inteligența artificială trebuie să-și găsească locul în ecuație.

AI consumă mai puțină energie

Când vine vorba despre relația dintre inteligența artificială și energie, există două tendințe care evoluează în direcții opuse. Prima este creșterea spectaculoasă a eficienței. Pe măsură ce tehnologia se dezvoltă, calculatoarele și cipurile devin mai eficiente. Aceeași sarcină poate fi realizată cu mult mai puțină electricitate. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), consumul de energie pentru o singură operațiune AI scade cu cel puțin un ordin de mărime pe an, adică de aproximativ zece ori într-un an.

Google, de exemplu, estimează că o solicitare obișnuită adresată modelului său Gemini consumă în prezent aproximativ 0,24 watt-oră. Compania spune că a reușit să reducă de 33 de ori consumul asociat unei astfel de solicitări într-un singur an. Problema este numărul uriaș de întrebări și operațiuni efectuate de AI. Centrele de date care găzduiesc modelele de inteligență artificială consumă din ce în ce mai multă electricitate. În 2025, consumul total de electricitate al centrelor de date a crescut cu 17%, în timp ce consumul centrelor orientate în principal către AI a crescut cu aproximativ 50%.

IEA estimează că necesarul global de electricitate al centrelor de date ar putea aproape să se dubleze între 2025 și 2030. Ar putea să ajungă de la aproximativ 485 de terawați-oră la 950 de terawați-oră. Pentru comparație, 950 TWh ar reprezenta aproximativ 3% din consumul global de electricitate.

De ce este atât de greu de spus câtă energie va consuma AI în 2050

Majoritatea prognozelor serioase referitoare la consumul de energie al AI se opresc în jurul anului 2030. Asta pentru că nimeni nu știe cu suficientă precizie cum va arăta tehnologia peste 10, 20 sau 25 de ani. Dacă eficiența modelelor AI va continua să crească într-un ritm foarte rapid, consumul de energie pentru fiecare operațiune ar putea deveni extrem de mic.

Dar este posibil și scenariul opus. Acela ca AI să devină atât de ieftină și accesibilă încât este folosită peste tot. Astăzi, o persoană poate folosi AI pentru a scrie un text sau a genera o imagine. În viitor, însă, inteligența artificială ar putea funcționa permanent în fundal, în mașini, telefoane, electrocasnice, fabrici, spitale, roboți și sisteme industriale. Vor exista agenți AI care vor lua decizii și vor executa sarcini fără ca oamenii să le solicite fiecare operațiune. AI ar putea fi folosită pentru simulări științifice foarte complexe, pentru proiectarea de medicamente, pentru producție industrială sau pentru controlul unor rețele energetice.

Un studiu care a încercat să estimeze consumul centrelor de date până în 2050 a ajuns la un interval foarte larg, între aproximativ 1.800 și 5.000 TWh pe an. Diferența dintre cele două scenarii este enormă. Iar incertitudinea arată cât de dificil este să construiești astăzi infrastructura energetică pentru lumea de peste 20 de ani.

De ce contează o decizie luată astăzi peste 20 de ani

O centrală electrică poate funcționa timp de câteva decenii. O linie de transport al energiei electrice poate necesita ani de proiectare și autorizare. Și va influența dezvoltarea unei regiuni pentru zeci de ani. Chiar și centralele nucleare construite pentru a alimenta centrele de date pot produce electricitate până în jurul anului 2070.

Atunci când un guvern aprobă astăzi o nouă centrală, o linie electrică sau conectarea unui mare centru de date la rețea, ia de fapt o decizie despre consumul de energie al următoarelor decenii. Chiar dacă nimeni nu scrie oficial pe hârtie câtă electricitate va consuma AI în 2050, infrastructura construită astăzi presupune deja un anumit răspuns la această întrebare.

Două scenarii pentru viitor: „decuplarea” sau efectul de rebound

Analiza World Economic Forum vorbește despre două direcții posibile.

Scenariul optimist este acela în care AI devine foarte eficientă. În primul scenariu, tehnologia continuă să devină atât de eficientă încât necesarul de energie pentru AI rămâne gestionabil. Consumul per operațiune scade atât de mult încât, chiar dacă utilizarea AI crește, ponderea sa în consumul mondial de electricitate s-ar putea stabiliza undeva în jurul valorii de 3-5%.

Mai mult, AI ar putea ajuta alte sectoare să economisească energie. De exemplu, inteligența artificială poate fi folosită pentru optimizarea transportului, reducerea consumului clădirilor, gestionarea rețelelor electrice sau eficientizarea proceselor industriale. IEA estimează că utilizarea AI în industrie, clădiri și transport ar putea contribui la economii de energie de peste 13 exajouli. Un exajoule este o unitate foarte mare de energie, folosită în special pentru a măsura consumul energetic la nivelul unor economii întregi.

Scenariul pesimist este cu cât AI devine mai ieftină, cu atât o folosim mai mult. Al doilea scenariu este legat de ceea ce economiștii numesc efectul Jevons. Ideea datează din secolul al XIX-lea. Economistul britanic William Stanley Jevons a observat că motoarele cu aburi mai eficiente nu au dus neapărat la reducerea consumului de cărbune. Dimpotrivă, pentru că energia devenise mai ieftină și mai ușor de utilizat. Iar oamenii au început să folosească motoarele în mai multe situații. Iar consumul total de cărbune a crescut.

Același lucru s-ar putea întâmpla cu AI. Dacă o operațiune AI devine foarte ieftină, oamenii și companiile vor avea mai multe motive să folosească AI. În loc să folosim AI de câteva ori pe zi, am putea avea sisteme care funcționează permanent. În loc să îi cerem unui chatbot să scrie un text, am putea avea agenți AI care lucrează continuu în numele nostru. Eficiența nu înseamnă automat și consum total mai mic.

De ce este importantă această diferență pentru întregul sistem energetic

Cele două scenarii duc la rezultate foarte diferite. În primul, AI devine doar o componentă relativ mică a consumului global de energie. În al doilea, centrele de date devin unul dintre principalii consumatori de electricitate și intră în competiție cu alte sectoare care se electrifică.

Mașinile electrice au nevoie de electricitate. Pompele de căldură au nevoie de electricitate. Industria are nevoie de electricitate. Dacă, în același timp, centrele de date și inteligența artificială cer cantități tot mai mari de energie, sistemele energetice trebuie să producă suficientă electricitate curată pentru toate aceste utilizări.

AI nu este doar o problemă de consum. Poate fi și parte din soluție

Inteligența artificială poate contribui la reducerea consumului de energie în multe sectoare. AI poate analiza cantități uriașe de date. Poate anticipa consumul de electricitate, poate identifica pierderi în rețele, poate optimiza funcționarea centralelor și poate decide când este mai eficient să fie folosită sau stocată energia.

Un alt exemplu este flexibilitatea centrelor de date. Nu toate calculele trebuie efectuate exact în momentul în care sunt solicitate. Unele operațiuni pot fi amânate pentru perioade în care există mai multă energie disponibilă sau când rețeaua este mai puțin aglomerată. Centrele de date ar putea fi, de asemenea, amplasate în zone în care există suficientă energie curată și capacitate disponibilă în rețeaua electrică.

Ce ar trebui să facă statele

În analiza World Economic Forum nu se specifică faptul că autoritățile trebuie să găsească acum o cifră exactă pentru consumul AI în 2050. Dimpotrivă, mesajul este că nimeni nu poate ști astăzi cu precizie care va fi această cifră. Important este ca incertitudinea să fie recunoscută și introdusă în planificarea energetică.

La COP31, statele ar putea include în obiectivul de electrificare de 35% o estimare actualizată periodic pentru consumul centrelor de date și al AI. În loc să presupună că acest consum este neglijabil, guvernele ar trebui să îl trateze ca pe o categorie distinctă.

De asemenea, economiile de energie obținute cu ajutorul AI ar trebui măsurate pe baza unor criterii clare. Nu este suficient ca o companie să spună că AI îi face activitatea „mai eficientă”. Trebuie demonstrat câtă energie era consumată înainte, cât se consumă după introducerea AI și dacă economiile nu sunt anulate de faptul că tehnologia este folosită mai mult.