PPE și Renew Europe cer blocarea a 770 de milioane de euro pentru România după „amendamentul Fritz”. Scrisoarea lor a ajuns la Ursula von der Leyen

Solicitarea apare într-o scrisoare trimisă luni, 24 august, Ursulei von der Leyen. Ea a intrat în posesia POLITICO. Jurnaliștii au publicat-o, iar ea a fost semnată de Manfred Weber, președintele PPE, și Valérie Hayer, lidera grupului Renew Europe. Cei doi spun că unele dintre modificările aduse legislației despre integritatea ridică probleme serioase legate de statul de drept. Ei subliniază că una dintre prevederi pare să îl vizeze în mod direct pe Dominic Fritz, primarul Timișoarei și președintele USR.

În centrul disputei se află ceea ce a ajuns să fie numit „amendamentul Fritz”. Prevederea poate duce la încetarea mandatului lui Dominic Fritz. Asta după ce el a pierdut definitiv un litigiu legat de un caz de conflict de interese administrativ.

Ce cer acum PPE și Renew

Manfred Weber și Valérie Hayer îi cer Ursulei von der Leyen ca Executivul european să transmită Bucureștiului că banii nu ar trebui eliberați dacă reforma legislației în ceea ce privește integritatea nu respectă dreptul Uniunii Europene și principiile statului de drept. Cei doi lideri europeni cer Comisiei să analizeze întreaga reformă. Ei avertizează asupra unor posibile probleme legate de transparență și de proporționalitatea sancțiunilor.

„Banii contribuabililor europeni nu trebuie să devină niciodată un cec în alb pentru jocuri politice de putere”, a declarat Valérie Hayer. La rândul său, Manfred Weber susține că situația nu mai poate fi tratată drept o simplă dispută între partide. „Dacă legislația este croită pentru a elimina un adversar politic, iar fondurile europene sunt folosite ca pârghie pentru a o adopta, nu mai vorbim doar despre politică, ci despre o problemă privind statul de drept”, spune liderul PPE.

În scrisoare, Weber și Hayer îi cer lui von der Leyen să intervină înainte ca legea să fie promulgată și să clarifice că plata banilor depinde de respectarea legislației europene, a principiilor statului de drept, a standardelor privind drepturile omului și a recomandărilor Comisiei de la Veneția. „Comisia ar trebui să joace un rol activ în protejarea statului de drept în România”, se arată în scrisoare.

Sunt în joc 770 de milioane de euro

PNRR este programul prin care România primește fonduri europene pentru investiții și reforme. Banii sunt legați de îndeplinirea unor obiective concrete, numite jaloane și ținte. Dacă un stat nu îndeplinește condițiile asumate, plata unei tranșe poate fi întârziată sau suspendată.

În cazul de față, reforma legislației referitoare la integritatea este unul dintre jaloanele pe care România trebuie să le închidă pentru a putea primi banii.

PPE și Renew susțin acum că modificarea legii poate reprezenta un regres în ceea ce privește statul de drept. Șefii celor două formațiuni cer Comisiei Europene să țină cont de acest lucru atunci când decide plata banilor. Termenul este scurt. Deoarece România trebuie să finalizeze jaloanele până la 31 august. „Mai există o fereastră procedurală, dar aceasta se închide rapid”, avertizează Weber și Hayer.

Ce este „amendamentul Fritz”

Dominic Fritz a contestat în instanță un raport al Agenției Naționale de Integritate (ANI) legat de un conflict de interese administrativ. Cazul era legat de un proiect urbanistic început în 2020, înainte ca el să devină primar al Timișoarei. Potrivit documentelor citate în scrisoarea transmisă Comisiei Europene, după pierderea definitivă a procesului, legislația în vigoare prevedea două consecințe pentru situația sa. Fie se reduce indemnizației cu 10% timp de șase luni, fie se aplică interdicția de a ocupa o funcție publică timp de trei ani după încheierea mandatului.

Parlamentul a modificat însă ulterior legislația privind integritatea. Una dintre noile prevederi stabilește că un ales local sau un alt demnitar care are o decizie definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese își poate pierde funcția în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, inclusiv în situații în care fapta a fost constatată înainte ca noua prevedere să intre în vigoare. CCR a declarat această prevedere constituțională pe 17 august.