Europa își temperează ambițiile climatice. Costurile tranziției verzi pun presiune pe industrie și economie

Uniunea Europeană a propus relaxarea sistemului său emblematic de tarifare a emisiilor de carbon și să permită producătorilor auto să vândă pentru mai mult timp mașini alimentate cu benzină. Marea Britanie pare pregătită să permită noi proiecte de extracție a petrolului în Marea Nordului. Anul trecut a interzis forajele de explorare și își reevaluează obiectivele privind vânzările de vehicule electrice.

Canada a desființat o taxă pe carbon care nu era populară. De asemenea, sprijină dezvoltarea unor noi infrastructuri pentru petrol și gaze.

Europa își temperează planurile climatice

Faptul că Europa își încetinește măsurile climatice este deosebit de important. Continentul s-a aflat mult timp în avangarda acțiunilor împotriva schimbărilor climatice. Planurile ambițioase de renunțare treptată la combustibilii fosili se lovesc însă de îngrijorări potrivit cărora aceste politici afectează industria prin creșterea prețurilor la energie.

„Pactul verde european a reprezentat un obiectiv central pentru Europa. Acum, pentru Europa, accentul este în mod evident pus pe securitate și pe competitivitatea economică.”, a declarat Daniel Yergin, un reputat istoric al energiei și vicepreședinte al S&P Global.

Schimbarea de direcție a Europei pare mai puțin radicală decât demontarea politicilor verzi din Statele Unite de către administrația Trump. Totuși, arată că obiectivele ambițioase ale continentului au ajuns să testeze limitele a ceea ce este posibil din punct de vedere politic în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Europa a accelerat în ultimii ani dezvoltarea energiei regenerabile. Energia eoliană și cea solară reprezintă acum 34% din producția de electricitate a continentului, față de 20% în 2021. Uniunea Europeană susține în continuare că poate reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990, și că poate ajunge la emisii net-zero până în 2050.

Un raport publicat în aprilie de Agenția Europeană de Mediu arată însă că atingerea obiectivului minim al UE de 42,5% energie regenerabilă până în 2030 va necesita dublarea ritmului mediu de dezvoltare a proiectelor regenerabile față de cel înregistrat în ultimul deceniu.

Marile companii petroliere își reduc investițiile verzi

Companiile europene din sectorul combustibililor fosili promovau anterior obiectivele privind energia regenerabilă. Acestea și-au redus aceste ambiții și se concentrează din nou pe petrol și gaze, mai profitabile.

Shell a renunțat la construirea unei fabrici de biocombustibili în Olanda. BP a anunțat că își va reduce cu peste 70% pe an cheltuielile destinate proiectelor de tranziție către energie mai curată. De asemenea, va investi în proiecte de energie eoliană offshore și solară de top doar într-un mod care necesită un volum redus de capital.

La rândul său, Equinor a renunțat recent la obiectivul de a instala între 10 și 12 gigawați de capacitate de producție din surse regenerabile până în 2030.

Țările dezvoltate sunt tot mai reticente față de costurile măsurilor menite să reducă utilizarea combustibililor fosili. Acest lucru s întâmplă în pofida avertismentelor oamenilor de știință că schimbările climatice contribuie la intensificarea fenomenelor meteorologice extreme. Printre acestea se numără incendiile de vegetație care au devastat pădurile Europei în această vară, dar și seceta severă, care a dus la scăderea nivelului râurilor.

Germania, afectată de prețurile ridicate la energie

Germania este cea mai mare economie a Europei. Chiar și așa, a înregistrat o stagnare a creșterii economice. În același timp, gospodăriile și companiile plătesc unele dintre cele mai mari facturi la electricitate din lume.

Pe fondul nemulțumirii tot mai mari, autoritățile au redus taxele și tarifele folosite pentru finanțarea energiei regenerabile. Parlamentarii au renunțat, de asemenea, la o prevedere controversată care ar fi obligat majoritatea germanilor să instaleze sisteme costisitoare de încălzire bazate pe energie regenerabilă. Acest lucru le permite în continuare să folosească petrol și gaze.

Industria europeană resimte costul tranziției energetice

Industria europeană a fost puternic afectată de creșterea prețurilor la electricitate și gaze naturale din ultimii ani. Scumpirile au fost provocate în mare parte de reducerea livrărilor de gaze rusești după invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022. Pentru a compensa deficitul, Uniunea Europeană a fost nevoită să importe din Statele Unite zeci de miliarde de dolari în gaze naturale mai scumpe. În același timp, înăsprirea de către UE a reglementărilor climatice a contribuit și ea la creșterea prețului energiei electrice.

În 2021, blocul comunitar a anunțat că va reduce numărul certificatelor de emisii disponibile pe piață. Decizia a dus la creșterea prețului acestora. Lucrul acesta a contribuit la scumpirea energiei electrice. În prezent, certificatele de emisii reprezintă între un sfert și o treime din prețul angro al electricității în UE. Producătorii de ciment, oțel și alte industrii mari consumatoare de energie sunt compensați doar parțial de guverne prin scheme de sprijin.

Directorii companiilor din industria grea au criticat dur aceste politici. Ei au indicat costurile ridicate ale energiei și ale emisiilor de carbon printre motivele pentru care au fost nevoiți să închidă fabrici.

Compania britanică din industria chimică Ineos a anunțat anul trecut că intenționează să închidă două fabrici din Germania. Anunțul a venit după ce închisese deja unități în Marea Britanie și Belgia și suspendase activitatea unor facilități din Franța și Spania.

„Europa comite un suicid industrial”, declara la acel moment Stephen Dossett, directorul general al subsidiarei Ineos Inovyn.

UE relaxează regulile privind emisiile de carbon

Luna trecută, Uniunea Europeană a propus menținerea pe piață a unui număr mai mare de certificate de emisii în următorii 15 ani. În acest fel, este redusă presiunea asupra industriei. Blocul comunitar susține că măsura va permite în continuare atingerea principalului obiectiv privind reducerea emisiilor: diminuarea cu 90% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2040, comparativ cu nivelul din 1990.

Unii analiști consideră însă că propunerea ar putea duce la un surplus de certificate pe piață. O ofertă prea mare ar putea prăbuși prețul acestora. De asemenea, ar reduce stimulentele pentru dezvoltarea tehnologiilor cu emisii reduse de carbon.

Creșterea costurilor asociate politicilor verzi ale UE a temperat optimismul de la începutul tranziției. Uniunea Europeană prezenta inițial aceste măsuri drept o nouă strategie de creștere economică. Ea ar fi urmat să stimuleze inovația și să creeze noi companii, piețe și locuri de muncă.

Între timp, Bruxelles-ul încearcă să găsească un echilibru între obiectivele climatice și reducerea presiunii asupra companiilor europene. În același timp, se confruntă și cu criticile administrației Trump.

Administrația americană a indicat în repetate rânduri Uniunea Europeană drept exemplu al modului în care politicile verzi pot ajunge să afecteze economia. Acest argument a fost folosit pentru a justifica schimbarea radicală a politicii climatice a Statelor Unite.

Secretarul american pentru Energie, Chris Wright, a afirmat la începutul acestui an că ceea ce a numit „cultul climatic” a slăbit Europa. De asemenea, a dus la pierderea unor locuri de muncă în favoarea Asiei și la reducerea oportunităților economice pentru europeni.

Presiuni din partea statelor industrializate

Uniunea Europeană se confruntă și cu opoziție internă. Unele dintre cele mai industrializate state membre, printre care Germania, ale cărei companii producătoare se confruntă cu o concurență puternică din partea Chinei, au făcut presiuni asupra Bruxelles-ului pentru relaxarea regulilor climatice.

Anul trecut, UE a propus ca producătorii auto să poată continua să vândă mașini pe benzină și după 2035. Planul inițial prevedea, practic, interzicerea vânzării de mașini noi cu motoare cu combustie începând din acel an. Cancelarul german Friedrich Merz a cerut Comisiei Europene să relaxeze această interdicție, conform The Wall Street Journal.

Marea Britanie este, la rândul său, în proces de reevaluare a politicilor climatice. Guvernul premierului Andy Burnham a anunțat la începutul acestei luni că va analiza din nou obiectivele privind vânzările de vehicule electrice, pentru a se asigura că acestea rămân „favorabile mediului de afaceri și ancorate în realitate”.

Printre măsurile analizate se află obligația de creștere anuală a ponderii mașinilor electrice în vânzările de autoturisme și modul în care Marea Britanie poate garanta că toate mașinile și autoutilitarele noi vor avea emisii zero până în 2035.

Industria auto susține că reglementările au ajuns să avanseze mai repede decât cererea consumatorilor. Această situație afectează competitivitatea sectorului.

Marea Britanie ia în calcul noi foraje în Marea Nordului

Guvernul britanic analizează și posibilitatea autorizării unor noi foraje pentru petrol în Marea Nordului. Aceasta este o regiune bogată în zăcăminte de țiței.

Burnham a declarat că i-a transmis lui Donald Trump că va adopta o abordare „pragmatică” în ceea ce privește exploatarea resurselor din această zonă. „Când oamenii se confruntă cu dificultăți, nu poți ignora acest lucru”, le-a spus el jurnaliștilor luna trecută.

Organizațiile reprezentative ale industriei susțin că noi proiecte de foraj ar putea atrage investiții. De asemenea, ar contribui la menținerea și crearea unor locuri de muncă.

Canada își schimbă direcția în politica energetică

În Canada, premierul Mark Carney s-a remarcat anterior prin pozițiile sale în favoarea combaterii schimbărilor climatice. El a renunțat la unele dintre principalele măsuri din politica energetică a predecesorului său, Justin Trudeau. Printre acestea se numără și controversata taxă pe carbon aplicată consumatorilor.

Guvernul de la Ottawa sprijină în prezent noi proiecte de exploatare a petrolului și gazelor. În același timp, susține mai multe investiții pentru răcirea și exportul gazelor naturale de pe coasta provinciei Columbia Britanică. Deciziile au fost criticate de organizațiile de mediu.

Institutul Canadian pentru Climă a avertizat la începutul acestui an că Canada nu este pe drumul cel bun pentru atingerea obiectivelor climatice asumate. Printre acestea se numără ținta pentru 2035 și atingerea neutralității climatice până în 2050.

Unii experți în energie consideră că anumite obiective de reducere a emisiilor stabilite de guverne au fost nerealiste încă de la început. Chiar și așa, aceștia susțin că eforturile pentru atingerea lor merită continuate.

„Ceea ce nu se întâmplă este o accelerare mai profundă a schimbării mixului energetic, astfel încât să eliminăm cu adevărat carbonul din atmosferă. În acest moment, acest lucru nu se află pe agendă””, a declarat Lord John Browne, fost director general al BP până la demisia sa în 2007 și unul dintre susținătorii intensificării acțiunilor împotriva schimbărilor climatice.