Exclusiv. Cristian Erbașu: „Plățile în salturi pe proiectele publice au afectat industria construcțiilor.” 1.374 de companii din sector au intrat în insolvență

Exclusiv. Cristian Erbașu: „Plățile în salturi pe proiectele publice au afectat industria construcțiilor.” 1.374 de companii din sector au intrat în insolvență Cristian Erbasu, Sursa foto: Arhiva companiei
Companiile din contrucții, industria prelucrătoare, HoReCa, comerț și transport și depozitare au însumat 77% din numărul total de cazuri de insolvență înregistrate anul trecut. În cazul construcțiilor, companiile și-au închis porțile, în principal din cauza întârzierilor la plată generalizate. În industria ospitalității, creșterea costurilor și erodarea puterii de cumpărare au afectat profitabilitatea restaurantelor.

Numărul companiilor intrate în insolvență anul trecut a crescut cu 3,8%. Potrivit celui mai recent studiu Coface, fenomenul este mult mai accentuat în rândul companiilor mari, care au avut cifre de afaceri de peste 0,5 milioane de euro în 2024. În această categorie, creșterea este de peste 12%, respectiv de la 610 în 2024, la 684 anul trecut.

Studiul indică o majorare și a numărului de proceduri de concordat preventiv inițiate anul trecut, care a ajuns la 221. Este o valoare aproape dublă față de cea înregistrată în 2024.

Sectoarele cele mai expuse riscului de insolvență

Conform sursei citate, cinci domenii de activitate au generat peste trei sferturi (77%) din cazurile de insolvență în 2025. Este vorba de comerț, construcții, transport și depozitare – împreună –, industria prelucrătoare și HoReCa. Per total, cele cinci sectoare au însumat 5.824 de companii care au intrat în insolvență. Numărul total la nivelul întregii economii a fost de 7.553 de cazuri înregistrate.

Experții Coface arată că riscul de insolvenţă a crescut semnificativ mai ales în sectoarele în care lichiditatea este condiţionată de comportamentul de plată al statului român. Cum este cazul construcțiilor. Dar şi în domeniile care depind de comportamentul de consum privat, precum sectorul HoReCa.

Fenomenul lipsei de lichiditate în piață a fost confirmat și de studiul realizat de compania de analiză Sierra Quadrant. Conform sursei citate, fenomenul se manifestă prin creșterea valorii sumelor refuzate la plată. Vârful a fost atins în luna octombrie, când suma totală refuzată la plată a fost de aproximativ 676 milioane de lei, de 2,5 ori mai mare decât cea din septembrie (263 milioane).

Sondajul realizat de Sierra Quadrant la finalul anului trecut arăta că 7 din 10 companii întârziau să-și facă plățile. Principalele cauze invocate erau lipsa resurselor financiare disponibile, neîncasarea facturilor, creșterea costurilor operaționale și scăderea vânzărilor.

Șocurile de cash flow dăunează industriei

Tot acest cumul de factori a afectat din plin sectorul construcțiilor, unde s-au înregistrat 1.374 cazuri de insolvență, conform ONRC. Companiile din acest domeniu de activitate s-au confruntat anul trecut cu mai multe provocări importante. Pe care numeroase firme mici și medii nu le-au putut depăși.

„În ultimii ani a avut loc o polarizare a companiilor în domeniul construcțiilor. Unele dintre ele au crescut foarte mult, altele s-au mișorat destul de mult. Anul trecut, companiile medii, cele între 50 și 250 de angajați, 300 maximum, au avut de suferit semnificativ. N-au mai reușit să rămână la aceeași dimensiune și au trebuit să-și reducă din efectiv. Al doilea motiv au fost șocurile de cash flow cauzate de plățile în salturi făcute pe proiectele publice”, ne-a declarat Cristian Erbașu, CEO Construcții Erbașu.

Potrivit acestuia, plățile făcute la finalul anului trecut au venit după luni întregi de neplată. Fapt care a afectat multe firme, mai ales pe cele mici, care nu aveau capacitatea să reziste în astfel de condiții.

Creșterea numărului de cazuri de insolvență în acest domeniu vine în contradicție, aparent, cu majorarea volumului de lucrări de construcții raportată de INS. CEO-ul Construcții Erbașu susține însă că „această creștere mare a volumului a fost pe infrastructură. Sector în care activează companiile foarte mari și mari din România. Atât cele cu capital românesc, dar și foarte multe companii mari din afară.”

Cosmin Răileanu, Sursa foto: Facebook

Întârzieri la plată de peste șase luni

O altă perspectivă asupra cauzelor creșterii cazurilor de insolvență în construcții ne-a fost furnizată de Cosmin Răileanu, CEO și fondator al platformei vindem-ieftin.ro.

În opinia sa, una dintre cauzele fenomenului a fost creșterea generalizată a costurilor, pe mai multe niveluri. Începutul a fost reprezentat de majorarea costurilor salariale, din cauza eliminării facilităților fiscale. Măsura a generat un efort financiar suplimentar pentru companiile de construcții care au vrut să își păstreze oamenii, de 15-20%. La acestea s-au adăugat și salturile înregistrate de prețurile materialelor, care s-au mărit anul trecut, în medie, cu 20%.

„Pe fondul acestor creșteri, al lipsei de contracte, dar și de perspectivă, pentru că o perioadă s-au oprit lucrările cu statul, multe companii au intrat în blocaj financiar. Iar unele în insolvență. De exemplu, lucrăm cu un constructor care vrea să înceapă acum un proiect. Dar nu poate să o facă pentru că are de încasat plăți de la un alt proiect. Aici e o mare problemă. Sunt construcții pentru care nu s-au încasat banii de opt luni, un an. Inclusiv noi avem de recuperat bani de la companiile de stat. Avem întârzieri de plată de peste șase luni. Și asta deși materialele au fost cumpărate, prin licitație, cu plata la 30, 60 de zile conform contractului făcut”, explică Răileanu.

Nici în 2026 nu va fi mai bine

Fondatorul platformei vindem-ieftin.ro consideră că una dintre cauzele principale ale creșterii numărului de companii intrate în insolvență este propagarea acestui fenomen de întârziere de-a lungul întregului lanț. „Distribuitorii de materiale finanțează constructorii. Dar, la un moment dat, trebuie să facă plăți către producători. Iar dacă nu au bani, aceștia le cer intrarea în insolvență. La rândul lor, distribuitorii cer insolvența constructorilor. Și astfel se răspândește fenomenul în toată industria”, spune CEO-ul vindem-ieftin.

Potrivit acestuia, perspectivele nu sunt cu mult mai bune nici în 2026. Principala cauză o reprezintă creșterea costurilor cu materialele de construcții. Majorarea este alimentată de aplicarea de la începutul anului a Mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM). Taxa pe carbon va duce la o creștere medie de 10-15% a prețului materialelor.

Și mărirea cotațiilor la petrol, din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, va avea un impact direct asupra sectorului. Mărirea va genera creșterea prețului anumitor materiale, precum panourile sandviș și polistirenul. Dar și a costurilor cu transportul, din cauza majorării prețului carburanților.

Cătălin Mahu, Sursa foto: Facebook

Și HoReCa resimte creșterea costurilor

Un alt sector afectat de insolvență, conform studiului Coface, este cel al ospitalității. Cauzele în acest domeniu de activitate sunt tot costurile crescute.

„HoReCa este direct afectată de creșterea prețurilor la aproape orice. Pentru că, dacă începe să crească prețul la carburant, tot ce înseamnă rețea de distribuție care asigură materia primă va fi direct afectată. Deci problema nu este că HoReCa crește prețurile. Ci că în HoReCa prețurile materiilor prime, dar și ale serviciilor și ale tuturor lucrurilor de bază care trebuie achiziționate au crescut semnificativ. În principiu, în ultimii cinci ani, s-au dublat la foarte multe, dar nu la toate”, explică Cătălin Mahu, proprietarul rețelei de restaurante „La Mama” și vicepreședinte al Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR).

Iar majorarea extinsă obligă la o creștere a prețurilor, pentru ca firmele din domeniu să poată supraviețui. Măsură care afectează direct clientul final, care resimte deja din plin povara coșului zilnic, explică Mahu. „Și atunci, clientul final ajunge să aibă mai puțini bani în buzunar de cheltuit pentru plăcerile directe, adică pentru HoReCa. De exemplu, dacă un client venea de trei ori în două săptămâni la restaurant, acum decide, poate, să meargă doar de două ori. Practic, ai pierdut 33%.”

Potrivit vicepreședintelui FPIOR, în prezent nicio companie din cadrul federației nu este în insolvență. Ceea ce, în contextul statisticilor sumbre, poate fi un semnal bun.

0 comentarii