STB a depus o nouă cerere de insolvență. Ciprian Ciucu: „Nu este cazul să ne jucăm cu viitorul transportului public”

„STB a depus o nouă cerere de insolvență. Nouă bibliorafturi, atent verificate”, a scris Ciprian Ciucu pe Facebook. Primarul general spune că situația financiară a STB nu trebuie tratată superficial, deoarece compania este una dintre instituțiile esențiale pentru funcționarea orașului. STB asigură cea mai mare parte a transportului public de suprafață din București, prin intermediul autobuzelor, tramvaielor și troleibuzelor.

„Cred că nu este cazul să ne jucăm cu viitorul transportului public și cu stabilitatea financiară a Primăriei Municipiului București. Sper că de data aceasta cererea să aibă bască”, a mai scris Ciprian Ciucu.

Ce înseamnă insolvența STB

Insolvența nu înseamnă că o companie se închide imediat și nici că activitatea ei încetează automat. O companie intră în insolvență atunci când nu își mai poate plăti la timp datoriile cu banii pe care îi are la dispoziție. Procedura permite reorganizarea companiei și plata datoriilor într-un mod controlat, sub supravegherea unui administrator judiciar și a instanței.

Pentru STB, situația este însă mai complicată decât în cazul unei companii private obișnuite. Societatea operează transportul public de suprafață al Capitalei și este controlată de autoritatea locală. Problemele financiare ale STB pot avea efecte asupra întregului sistem de transport public și, indirect, asupra bugetului Bucureștiului. Dacă STB nu își poate achita datoriile, creditorii pot încerca să își recupereze banii. Compania poate fi nevoită să își reorganizeze activitatea și cheltuielile.

De ce este importantă situația financiară a STB

STB nu funcționează exclusiv din banii obținuți din vânzarea de bilete și abonamente. Transportul public este subvenționat de Primăria Municipiului București, deoarece veniturile provenite de la călători nu acoperă toate costurile de funcționare ale sistemului. Subvenția reprezintă, practic, diferența dintre ceea ce poate încasa compania din activitatea de transport și costurile pe care trebuie să le suporte pentru a menține serviciul public.

În aceste costuri intră, printre altele, salariile angajaților, combustibilul și energia electrică, piesele și lucrările de întreținere, reparațiile vehiculelor, asigurările și celelalte cheltuieli necesare pentru funcționarea rețelei. Orice problemă financiară de amploare poate pune presiune și asupra bugetului municipal.

Prima cerere de insolvență a STB a fost respinsă

Problemele au ajuns în instanță la începutul lunii august. După ce Consiliul General al Municipiului București a aprobat, pe 21 iulie, inițierea procedurii de insolvență, STB a depus pe 6 august cererea oficială la Tribunalul București.  În momentul depunerii cererii, STB figura ca debitor, iar printre creditorii menționați în dosar se afla BMF Grup Soluții Integrate SRL. Potrivit procedurii prevăzute de Legea insolvenței, instanța trebuia să analizeze solicitarea într-un termen scurt, în camera de consiliu. 

Pe 18 august, Tribunalul București a respins cererea. Motivul nu a fost stabilirea faptului că STB nu se află în dificultate financiară, ci lipsa unor documente prevăzute de lege pentru deschiderea procedurii. Instanța a precizat în soluția sa că cererea a fost respinsă „față de nedepunerea tuturor documentelor prevăzute la art. 67 alin. (1) din Legea nr. 85/2014”.