Legea integrității, în Senat. Cum poate scrisoarea PPE să schimbe votul de miercuri al PNL și UDMR?

Disputa privind așa-numitul „amendament Fritz” a trecut astfel de la CCR și Parlament la Bruxelles, chiar în ultimele zile în care România mai poate închide reformele din PNRR.

Miza imediată este votul de miercuri din Senat, forul decizional. Forma finală a legii trebuie să fie aprobată de Comisia Europeană pentru îndeplinirea jalonului de care sunt legate sute de milioane de euro.

Scrisoarea liderilor europeni poate schimba însă contextul politic în care PNL și UDMR trebuie să decidă dacă susțin din nou legea. În același timp, procedura parlamentară este mai complicată decât o simplă alegere între păstrarea și eliminarea amendamentului.

Ce cer liderii PPE și Renew Comisiei Europene

Scrisoarea publicată de Politico este semnată de Manfred Weber, președintele grupului PPE și Valérie Hayer, președinta Renew Europe. Documentul i-a fost trimis Ursulei von der Leyen. Cei doi cer Comisiei să analizeze întreaga reformă a integrității și să transmită clar autorităților române că banii din PNRR pot fi acordați numai dacă reforma respectă dreptul european, statul de drept și standardele europene privind drepturile omului.

În centrul documentului se află prevederea care stabilește încetarea mandatului în 30 de zile pentru aleșii aflați încă în termenul de trei ani după o constatare definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese.

Weber și Hayer susțin că aplicarea noii sancțiuni unor situații juridice anterioare ridică probleme de neretroactivitate și securitate juridică. Ei afirmă și că modul în care amendamentul a apărut în Parlament generează suspiciunea că a fost conceput pentru cazul lui Dominic Fritz.

Scrisoarea leagă direct problema de cele 770 de milioane de euro asociate reformei. Și vorbește despre o „fereastră procedurală” care mai există înainte de promulgarea legii și de termenul PNRR din 31 august.

De ce este invocată cetățenia germană a lui Fritz

Scrisoarea aduce în discuție și un argument care nu a fost tranșat de CCR: compatibilitatea amendamentului cu dreptul Uniunii Europene. Dominic Fritz este și cetățean german. Acesta a putut candida la Primăria Timișoara în baza drepturilor pe care tratatele europene le acordă cetățenilor UE care locuiesc într-un alt stat membru.

Articolul 22 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene stabilește că un cetățean UE care locuiește într-un alt stat membru are dreptul să voteze și să candideze la alegerile locale în aceleași condiții ca cetățenii acelui stat. Regula este detaliată și prin legislația europeană privind alegerile municipale.

Weber și Hayer merg mai departe și susțin că încetarea retroactivă a mandatului lui Fritz ar afecta efectul real al acestui drept european.

CCR a stabilit că amendamentul este constituțional în raport cu Constituția României. O asemenea decizie nu reprezintă însă, prin ea însăși, și o evaluare definitivă a compatibilității legii cu dreptul Uniunii.

PNL și UDMR: între ciocan și nicovală

Scrisoarea creează o situație dificilă în primul rând pentru PNL. Liberalii sunt membri ai PPE, iar Ilie Bolojan figurează între liderii naționali ai familiei politice conduse de Manfred Weber. Și UDMR este membru cu drepturi depline al PPE.

Mai mult, PNL a avut până acum o poziție oscilantă asupra legii. Opt senatori liberali s-au alăturat USR în sesizarea prin care „amendamentul Fritz” a fost contestat la Curtea Constituțională.

Ilie Bolojan a criticat la rândul său explicit modificarea. După decizia CCR, liderul PNL a spus că o lege nu ar trebui folosită pentru eliminarea unui adversar politic. Și a avertizat că astfel de conflicte pot costa România bani și credibilitate. Ulterior, a afirmat că un jalon PNRR nu trebuie transformat într-o „ghioagă politică”.

Cu toate acestea, luni, la reexaminarea legii în Camera Deputaților, PNL și UDMR au votat pentru forma care păstrează amendamentul validat de CCR.

Voturile celor două partide cântăresc cu atât mai mult după repoziționarea AUR. Forma inițială a legii fusese susținută și de AUR. Însă, partidul lui George Simion a votat luni împotrivă după eliminarea prevederii sale referitoare la «persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți», declarată neconstituțională de CCR.

În aceste condiții, refacerea majorității pentru forma actuală a legii depinde într-o măsură mai mare de voturile PNL și UDMR.

Gorghiu: „Dacă îl chema Fritzescu?”

Partea europeană a argumentației a provocat o reacție din interiorul PNL. Deputata liberală și fosta ministră a Justiției, Alina Gorghiu, a criticat referirea la cetățenia germană a lui Dominic Fritz. Ea a spus că nu contestă întreaga scrisoare și nici perspectiva politică a liderilor PPE și Renew, dar consideră nepotrivită formularea potrivit căreia situația lui Fritz trebuie analizată și prin prisma statutului său de cetățean german ales în România.

Gorghiu susține că această abordare poate lăsa impresia că un cetățean al altui stat UE ar beneficia de o protecție juridică mai mare decât un cetățean român. „Dacă îl chema Fritzescu, mai exista scrisoarea?”, a întrebat aceasta.

Textul articolului 22 invocat de liderii europeni vorbește însă tocmai despre egalitatea de tratament. Cetățeanul unui alt stat UE trebuie să poată participa la alegerile locale în aceleași condiții precum cetățenii țării în care locuiește.

Disputa rămâne astfel asupra efectelor pe care dreptul european le poate avea după alegerea în funcție și asupra modului în care acestea se raportează la sancțiunile stabilite ulterior prin legislația națională.

Drulă cere PNL și UDMR să-și schimbe votul în Senat

USR încearcă acum să transforme scrisoarea europeană într-un argument pentru votul de miercuri. Cătălin Drulă a susținut că mesajul liderilor PPE și Renew arată că Legea integrității, în forma actuală, riscă să nu fie acceptată de Comisia Europeană. El a cerut PNL și UDMR să nu repete votul din Camera Deputaților. Și afirmă că fără sprijinul celor două grupuri legea nu ar putea trece de Senat.

Argumentul USR inversează astfel acuzațiile făcute în ultimele săptămâni de PSD. Social-democrații au susținut că opoziția față de lege pune în pericol cele 770 de milioane de euro din PNRR. Liderii PPE și Renew spun acum că tocmai adoptarea unei reforme care ar încălca statul de drept poate pune sub semnul întrebării plata banilor.

Decizia finală nu aparține însă nici PPE, nici Renew și nici partidelor românești. Comisia Europeană este instituția care va evalua dacă jalonul a fost îndeplinit satisfăcător și dacă plata aferentă poate fi autorizată. Regulamentul european privind Mecanismul de Redresare permite suspendarea totală sau parțială a unei plăți atunci când jaloanele nu sunt considerate îndeplinite satisfăcător.

Ce spune Comisia Europeană?

Prima reacție oficială de la Bruxelles a venit marți. Comisia Europeană a confirmat că a primit scrisoarea lui Weber și Hayer. Și a anunțat că va răspunde „în timp util”. Executivul european nu a spus însă că a decis blocarea celor 770 de milioane de euro și nici că „amendamentul Fritz” încalcă deja, în evaluarea sa, dreptul european.

Comisia a precizat că Legea integrității va fi evaluată în cadrul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată, care nu a fost încă depusă de România. Discuțiile tehnice cu autoritățile române continuă până la termenul de 31 august.

Poziția este în linie cu cea exprimată de Comisie și înaintea deciziei CCR. Pe 20 august, un purtător de cuvânt spunea că Bruxelles-ul urmărește evoluțiile, dar evita să evalueze legea cât timp aceasta se afla încă în procedură legislativă.

Prin urmare, afirmația că România va pierde automat cele 770 de milioane de euro dacă amendamentul rămâne în lege este, în acest moment, o concluzie politică, nu o decizie a Comisiei.

Poate Senatul să elimine pur și simplu „amendamentul Fritz”?

Aici apare și o problemă procedurală importantă. Legea nu se află acum în Parlament într-o procedură legislativă obișnuită. A revenit pentru a fi pusă în acord cu decizia CCR, după ce Curtea a declarat neconstituționale alte prevederi ale proiectului. „Amendamentul Fritz”, în schimb, a fost analizat și declarat constituțional.

Jurisprudența CCR stabilește că, într-o asemenea procedură, Parlamentul poate modifica dispozițiile declarate neconstituționale și, dacă este necesar, articolele legate în mod indisolubil de acestea. Curtea a stabilit explicit că Parlamentul nu poate aduce alte modificări de substanță prevederilor contestate și declarate constituționale.

Senatul poate însă schimba rezultatul politic prin votul final asupra legii. O respingere ar deschide o altă problemă: România ar rămâne fără reforma care trebuie finalizată până la 31 august. 

Scrisoarea de la Bruxelles pune astfel PNL și UDMR în fața unei alegeri mai complicate decât pare la prima vedere.

Votul de miercuri din Senat

Camera Deputaților a adoptat luni legea cu 183 de voturi pentru, 84 împotrivă și trei abțineri. Amendamentul care îl poate lăsa pe Fritz fără mandat a rămas în text, după ce CCR îl declarase constituțional. Miercuri, Senatul are ultimul cuvânt parlamentar asupra legii.

Față de votul de la Cameră există însă trei elemente noi. Liderul PPE, familia europeană din care fac parte PNL și UDMR, cere intervenția Comisiei. Comisia confirmă că va analiza legea înainte de plata banilor. Iar argumentul privind compatibilitatea cu dreptul UE a intrat oficial în dispută.

Rămâne de văzut dacă aceste elemente vor modifica voturile senatorilor sau dacă majoritatea care a susținut legea în Camera Deputaților va fi refăcută și în Senat.

Indiferent de rezultat, scrisoarea a schimbat deja natura disputei. Legea integrității nu mai este evaluată doar prin raportare la decizia CCR și la termenul PNRR, ci și prin întrebarea dacă forma adoptată de Parlament respectă drepturile și standardele europene pe care Comisia trebuie să le ia în calcul înainte de a autoriza plata.