Captivi în spirala digitală. Fenomenul „dumbscrolling” și prețul pe care îl plătim pentru dependență

Telefoanele reprezintă în ziua de astăzi o extensie a noastră. Nu plecăm nicăieri fără telefon, nici măcar în casă nu ne putem ocupa timpul fără a ne uita în treacăt la ecrane. Tehnologia a devenit o modalitate de petrecere a timpului. Fie că suntem plictisiți, ocupați sau căutăm o modalitate de relaxare, ajungem să ne pierdem o mare parte din viață concentrându-ne atenția către scurtele videoclipuri de pe rețelele sociale. Specialiștii spun că acest comportament este una dintre cele mai periculoase urmări ale erei tehnologiei. De ce? Pentru că ne dictează, ne modifică comportamentul fără ca noi să ne dăm seama.

În acest context, Andreea Antonescu, Web E-Commerce Performance Creative Specialist, explică faptul că mecanismele din spatele acestor comportamente nu sunt deloc întâmplătoare. „Cred că ar fi puțin naiv să spunem că „dumbscrolling-ul” ține doar de lipsa noastră de autocontrol. Platformele sunt construite exact pentru retenție. Scroll-ul infinit nu e întâmplător, autoplay-ul nu e întâmplător, notificările roșii nu sunt alese din motive estetice. Totul e gândit astfel încât să reducă cât mai mult punctele de oprire. Sigur că există și o componentă individuală – când ești obosit, stresat sau amâni ceva, e mult mai ușor să cazi în scrolling. Dar aceste vulnerabilități sunt, practic, punctele prin care sistemul funcționează cel mai eficient. Modelul de business al platformelor este bazat pe atenție. Nu pe echilibru”, spune aceasta.

Având în vedere această realitate, un nou termen și-a făcut loc în discursul public: „dumbscrolling”. Practic, descrie obiceiul de a consuma automat conținut online, fără un scop definit și fără a obține o satisfacție reală. Este acea stare de transă digitală în care degetul mare parcurge kilometri de ecrane, totul pentru a face față unor sentimente puternice, precum stresul și anxietatea. Dar, în final, acest obicei ce pare banal la prima vedere ajunge să ne distrugă puterea de concentrare și, atenție, somnul și starea de bine.

Originile unui fenomen global

Mulți dintre noi s-au regăsit în situația de a-și spune că ar trebui să se oprească, în timp ce postările continuau să curgă, iar timpul trecea prea rapid. Planurile de a merge la sală, de a face curățenie, de a petrece timp cu copiii sau de a ieși în natură sunt adesea abandonate în favoarea unei șederi prelungite în fața telefonului, captivi în informații nerelevante. Acest fenomen ridică întrebări fundamentale despre controlul pe care tehnologia îl are asupra concentrării noastre.

Deși termenul a început să circule discret încă din 2018, conceptul a explodat în anul 2020. Specialiștii explică faptul că acest cuvânt, prin însăși rezonanța sa legată de ideea de pieire, evocă un răspuns emoțional puternic. Pierzi timp, dar în final nu câștigi nimic. În primele zile ale pandemiei de COVID-19, izolarea la domiciliu i-a forțat pe mulți să se bazeze excesiv pe ecrane pentru divertisment și informații. Această expunere masivă ne-a pus în fața unui flux neîncetat de știri și content, unele cu mesaje alarmante.

Referindu-se la modul în care conținutul este construit și livrat, specialistul subliniază: „Lucrând în social media și performance, văd foarte clar cât de mult contează retenția. Orice secundă în plus în aplicație înseamnă mai mult inventory pentru ads. De fiecare dată când testăm conținut, observăm că formatele scurte, repetitive, cu un mic element de la început, țin oamenii mai mult. E același mecanism de anticipare: poate următorul video e mai interesant. Poate următorul reel e mai bun. Și tot așa”, explică ea.

Chiar dacă acele zile au trecut, obiceiul a rămas adânc înrădăcinat în viețile noastre. Partea și mai alarmantă este că vine cu efecte grave, mai ales în rândul generației tinere.

De ce nu putem privi în altă parte?

Ca orice tip de comportament uman, „dumbscrolling” are în spate mecanisme biologice clare. De ce nu ne putem focusa atenția în altă parte? Ce ne ține legați de ecrane? Psihologia din spate este complexă, spun experții. Orice emoție are o funcție, iar dumbscrolling-ul începe adesea din dorința de a fi conștienți de o situație, de realitatea care ne înconjoară, de noile trenduri.

Explicația oferită de specialiști este legată de modul în care este programat creierul uman. Suntem în mod natural orientați spre noutate și amenințare. În completare, Andreea Antonescu explică modul în care algoritmii amplifică aceste reacții.

„Când vine vorba de algoritmi, cred că e important să înțelegem că ei nu ne arată , ci ce ne face să reacționăm. Iar reacția este măsurabilă: like, comment, share, watch time. În campanii, vedem constant că un mesaj neutru sau foarte echilibrat performează decent, dar un mesaj care stârnește emoție puternică – fie wow, fie revoltă, fie șoc – are aproape întotdeauna engagement mai mare. Nu e neapărat o conspirație în sensul clasic, dar sistemul optimizează pentru engagement. Iar emoțiile intense, mai ales cele negative, generează engagement rapid. Așa ajungem, fără să ne dăm seama, să vedem mai mult conținut polarizant sau alarmant”, adaugă specialista.

Diferența majoră dintre era digitală și trecut constă în accesibilitate și format. Înainte de internet, știrile erau limitate la buletinul de seară sau la paginile unui ziar. Astăzi, telefoanele mobile ne permit să căutăm și să privim orice și oricând.

Impactul asupra sănătății mentale

Nu este prima și nici ultima dată când ni se spune că timpul petrecut pe rețelele sociale are un impact puternic asupra creierului și a sănătății mentale. Cercetările confirmă că timpul petrecut consumând conținut este direct proporțional cu nivelul de stres resimțit. „În timp, asta poate amplifica anxietatea sau senzația că totul e mai dramatic decât este în realitate. Emoțiile intense sunt cele care ne țin conectați, iar platformele învață rapid ce tip de conținut ne provoacă aceste reacții și ni-l livrează constant”, explică Andreea Antonescu.

Psihologii avertizează că folosirea zilnică a rețelelor sociale ne afectează direct creierul. Mai mult, experții fac o paralelă între dumbscrolling și jocurile de noroc. Impactul fenomenului depășește sfera mentală. Dependenții de ecrane se confruntă și cu consecințe fizice și sociale.

Cine sunt cei mai vulnerabili?

Un lucru este cert: cu toții suntem dependenți de telefoane. Totul este generat de lumea în care trăim, rapidă și imprevizibilă. Andreea Antonescu a explicat că diferențele dintre generații sunt vizibile.

„Diferențele între generații sunt, din punctul meu de vedere, destul de evidente. Millennials au prins o lume fără social media și au făcut tranziția. Gen Z s-a născut într-un ecosistem deja algoritmizat. Pentru ei, validarea online nu e o extensie a vieții sociale, ci parte din ea. Numărul de views, de followers, de reacții devine un indicator al valorii personale, mai ales în adolescență, când identitatea e încă în formare. Presiunea socială e mult mai amplificată. Nu mai vorbim doar despre , ci despre ce crede internetul. Iar scrolling-ul nu mai e doar divertisment, ci devine și comparație, și autoevaluare, și uneori mecanism de evadare”, a adăugat experta.

Provocarea secolului este deconectarea

Există, însă, și o nuanță optimistă. Specialiștii sugerează că dumbscrolling-ul ar putea fi, în unele cazuri, o căutare a speranței („hope scrolling”). În ceea ce privește soluțiile, specialistul propune o schimbare de perspectivă.  „Din punct de vedere al dependenței, cred că soluția nu e să renunțăm complet, mai ales dacă lucrăm în domeniu sau dacă social media face parte din viața noastră profesională. Ce funcționează, din experiența mea, e să schimbi relația cu aplicația. Să intri cu un scop clar, nu din reflex. Să postezi, să răspunzi la mesaje și apoi să ieși. Diferența dintre consum activ și consum pasiv e uriașă. Un alt lucru care chiar ajută este curățarea feed-ului. Dacă anumite conturi îți provoacă constant comparație sau presiune, nu e obligatoriu să le urmărești. Algoritmul învață foarte repede din comportamentul tău”, adaugă Andreea Antonescu.

În final, Andreea Antonescu subliniază ideea de responsabilitate comună. „Cred că discuția reală nu este dacă platformele sunt complet vinovate sau dacă utilizatorii sunt complet responsabili. E un mix. Dar e important să recunoaștem că nu suntem într-un spațiu neutru. Suntem într-un mediu construit să ne țină acolo. Iar conștientizarea asta schimbă deja puțin dinamica”, afirmă ea.

Provocarea secolului XXI este să învățăm să acționăm într-un mod sănătos, rezistând tentației de a ne lăsa absorbiți. Specialiștii spun că lupta cu acest obicei este una continuă, dar necesară pentru a ne recâștiga capacitatea de a trăi cu adevărat în prezent.