Rezumatul săptămânii 24-30 august. Trecutul lui Pahonțu, simțurile lui Nicușor Dan și eșecul Legii Salarizării

Mai avem o problemă cu alte 770 de milioane, de data aceasta pe Legea integrității, pe care Parlamentul a votat-o cu tot cu amendamentul care îl poate lăsa pe Dominic Fritz fără mandat. Acolo rămâne de văzut dacă primim banii. 

Să le luăm pe rând.

Cine ne păzește de 21 de ani

Investigația mare a săptămânii vine de la Recorder și ne întoarce direct în decembrie 1989.

Lucian Pahonțu conduce SPP din 2005. A trecut prin mandatele lui Traian Băsescu, Klaus Iohannis și Nicușor Dan și a rămas unul dintre cei mai longevivi oameni din vârful statului. Ce nu apărea prin biografiile sale oficiale era începutul carierei.

Recorder a găsit documente care arată că Pahonțu a fost ofițer în Trupele de Securitate și că, în seara de 21 decembrie 1989, plutonul comandat de el a intrat în dispozitivul de represiune din zona Universității. În acea noapte, forțele regimului au ucis 48 de oameni, au rănit 150 și au bătut și arestat peste 1.200. Pahonțu a declarat ulterior că nici el, nici militarii săi nu au avut contact cu manifestanții. Alte declarații din același dispozitiv descriu însă confruntările cu protestatarii.

Povestea continuă și după Revoluție. Conform informațiilor Recorder, unitatea lui Pahonțu a participat la evacuarea Pieței Universității din iunie 1990. Un fost coleg a declarat procurorilor că el și Pahonțu au acționat pe 13 și 14 iunie în zona Universității. Alți militari din plutonul lui Pahonțu povestesc cum au stat în dispozitive în zilele Mineriadei.

Și mai frumos funcționează instituțiile când ajungem la verificări. CNSAS cercetează relația lui Pahonțu cu fosta Securitate de 18 ani. Instituția spune că șeful SPP nu a depus declarația pe propria răspundere necesară verificării din oficiu, iar procedura începută în 2008 este încă în desfășurare. Optsprezece ani. În apărarea lor, abia a trecut majoratul.

Peste 20 de organizații civice i-au cerut joi lui Nicușor Dan să îl demită. Dominic Fritz spune că acuzațiile sunt prea grave pentru a fi băgate sub preș. 

Pahonțu, evaluat cu propriile simțuri

După mai bine de o zi de tăcere, Nicușor Dan a răspuns joi seară la dezvăluirile despre Lucian Pahonțu. Și a reușit performanța să transforme o investigație despre Revoluție, Mineriadă și trecutul șefului SPP într-o problemă de titlu.

Președintele a început corect. Reprimarea Revoluției și a Mineriadei este „o pată” în istoria României, iar cine a participat la asemenea acțiuni „nu are ce să caute într-o funcție înaltă în stat”. 

Apoi a tras concluzia șocantă pentru toți: „Domnul Pahonțu nu este în această situație.” 

N-a explicat însă pe ce se bazează verdictul. Recorder a publicat documente care îl plasează pe Pahonțu, atunci comandant de pluton în Trupele de Securitate, în dispozitivul din zona Intercontinental în noaptea de 21 decembrie 1989. 

Pahonțu însuși a declarat în Dosarul Revoluției că a fost acolo, susținând însă că oamenii săi nu au avut contact cu manifestanții. Investigația documentează și prezența unității sale la evenimentele din iunie 1990. 

La începutul mandatului, președintele spunea că îi va face o evaluare șefului SPP. Ne-a spus că a făcut evaluarea SPP, cum credeți: „cu propriile simțuri”. Serviciul pare că funcționează, este profesionist, iar reacțiile instituțiilor străine cu care s-a intersectat i-au confirmat impresia. Simțurile prezidențiale au dat deja verdictul. 

Și apoi ne-a calmat de tot. „Nu știu care e scandalul”, a spus Nicușor Dan. A spus că a văzut „un articol de presă care are un titlu care nu e justificat de conținut”. Nu documentele din Dosarul Revoluției par să-l preocupe. Nici faptul că Snoop a arătat că Pahonțu nu a depus declarația necesară verificării relației cu Securitatea și că procedura CNSAS se târăște de 18 ani. E doar un titlu…

Legea Salarizării: operația reușită, pacientul mort

Gata cu Legea Salarizării. Nu, nu am reușit să o aprobăm. Am renunțat de tot la bani. 770 de milioane de euro am fi primit prin PNRR dacă reușeam să trecem o lege care să mulțumească și Comisia Europeană. Dar nu mai e cazul.

În ultimele luni am avut proteste, sindicate care au ieșit de la negocieri, certuri între partide, acuzații din toate părțile. Mai multe încercări de medieri de la Cotroceni. Rezultatul a fost unul clar: NU se poate.

Miercuri, președintele Nicușor Dan a anunțat eșecul. PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un acord și, spune președintele, și-au asumat împreună pierderea celor 770 de milioane de euro din PNRR. Ni se spune că legea va fi făcută până la sfârșitul anului. Să credem? Având în vedere că vorbim de ea de patru ani. 

Deci noi vrem să o facem, doar că nu voiam să ne încurce și banii ăia europeni. 

Integritatea, episodul nu mai știm care

Dacă ați obosit de Legea integrității, vă înțelegem. Parlamentul, în schimb, nu.

Legea s-a întors săptămâna asta la vot după decizia CCR și a trecut din nou cu „amendamentul Fritz”. Prevederea spune că persoanele aflate încă în perioada de trei ani după o decizie definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese își pierd funcția. Dominic Fritz este fix într-o asemenea situație.

AUR n-a votat legea la Cameră. Dar a votat-o în Senat. Aceeași formă a legii. Consecvență. Petrișor Peiu și-a dat demisia din funcția de lider al grupului de senatori al partidului ca urmare a acestui vot.

Interesant a fost și traseul PNL. Liberalii au contestat legea la CCR. Curtea a decis că amendamentul este constituțional. Apoi PNL a votat legea. Între timp, Manfred Weber, liderul PPE, familia europeană a PNL și Valérie Hayer, lidera Renew Europe, i-au cerut Ursulei von der Leyen să condiționeze plata celor 770 de milioane de euro din PNRR de respectarea dreptului european și a statului de drept.

Scrisoarea n-a impresionat prea tare la București. Senatul a adoptat miercuri legea cu 106 voturi pentru și 19 împotrivă. PSD, PNL, UDMR și AUR au votat pentru. USR, împotrivă.

Vineri, președintele a promulgat legea. În 30 de zile de la promulgare, Dominic Fritz își face pierde mandatul de primar al Timișoarei.

Vacanță la mare, cu geniști

Războiul din Ucraina continuă să se apropie de România în forme din ce în ce mai creative. Miercuri dimineață, pe plaja din Olimp a apărut un fragment de dronă adus de valuri. Nu era doar o bucată de metal. Avea încărcătură explozivă.

Zona a fost evacuată, au venit geniștii, iar drona a fost detonată controlat într-o groapă săpată pe plajă. Autoritățile nu au stabilit deocamdată proveniența aparatului.

Săptămânile trecute doboram drone cu F-16. Acum le scoatem din mare printre șezlonguri. Sezonul estival românesc începe să ofere experiențe pentru toate gusturile.

Nici Tulcea n-a scăpat. Joi dimineață a fost emis din nou RO-Alert după detectarea unei drone la aproximativ trei kilometri de graniță. Aparatul nu a intrat în spațiul aerian românesc. Locuitorii Deltei cunosc deja procedura. Probabil mesajul de RO-Alert a ajuns una dintre cele mai constante notificări de pe telefon.

Pierdem bani gratis, primim bani cu împrumut

Să nu spunem că a fost o săptămână proastă pentru finanțele României. A fost mixtă.

Miercuri am aflat că pierdem cele 770 de milioane de euro nerambursabile legate de Legea salarizării. Tot miercuri, Comisia Europeană ne-a virat 2,5 miliarde de euro prin programul SAFE.

SAFE pune la dispoziția României în total 16,68 miliarde de euro pentru apărare, industrie militară și infrastructură strategică. Prima plată reprezintă 15% din sumă.

Diferența este că banii din PNRR nu trebuiau dați înapoi. SAFE este un împrumut.

Așa că miercuri am reușit simultan să pierdem niște bani gratis și să sărbătorim că am primit alții pe datorie. Ministerul de Finanțe poate trece ziua la rubrica „depinde cum privești”.

Ce mai face justiția

Justiția a avut și ea o săptămână aglomerată.

Senatul a înființat o comisie de anchetă pentru întâlnirea dintre Ilie Bolojan și președinta CCR, Simina Tănăsescu. Cei doi s-au văzut pe 14 august în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. 

Senatorii vor acum să afle despre ce au vorbit premierul și șefa Curții Constituționale înaintea unor decizii importante ale CCR. Bolojan spune că discuția a fost despre spații pentru Curte. 

DNA a ajuns între timp și la Guvern. Cristina Trăilă, secretar general adjunct al Executivului, a fost pusă sub urmărire penală într-un dosar legat de omul de afaceri Fănel Bogos. Procurorii o acuză că ar fi sprijinit demersurile pentru schimbarea șefului DSVSA Vaslui. O zi mai târziu, Trăilă și-a dat demisia și a anunțat că este „total nevinovată”. Bine, demisia intră în vigoare la mijlocul lui septembrie, când se va întoarce din concediu Cristina Trăila, dar astea sunt detalii.

Și tot la justiție: Curtea de Apel București a decis că Horațiu Potra rămâne în arest la domiciliu, respingând încă o încercare de a scăpa de măsura preventivă. Este judecat alături de Călin Georgescu și alte 20 de persoane în dosarul privind presupuse acțiuni împotriva ordinii constituționale.

Tot săptămâna aceasta s-au împlinit trei ani de la exploziile din Crevedia. Șase oameni au murit și peste 50 au fost răniți. Dosarul încă nu a trecut de camera preliminară. Asta ca să nu ne grăbim cu concluzia că justiția se mișcă prea repede.

Independența, cu schimbul

Luni, Ucraina și-a sărbătorit Ziua Independenței. Nicușor Dan fusese invitat la Kiev de Volodimir Zelenski, dar Cotroceniul a anunțat că au fost „prioritizate alte activități” din agenda președintelui. La Kiev a mers, în schimb, Mirabela Grădinaru, invitată separat de Olena Zelenska la Summitul Primelor Doamne și al Primilor Domni. A fost primită de soții Zelenski și a transmis că, atunci când prietenii sunt atacați, trebuie să le fim alături. 

Trei zile mai târziu, Nicușor Dan a recuperat capitolul „Ziua Independenței” la Chișinău. Republica Moldova a împlinit 35 de ani de la desprinderea de URSS, iar președintele României a participat la paradă alături de Maia Sandu și de Volodimir Zelenski. Cei trei au avut și o reuniune trilaterală despre securitate, energie, infrastructură și parcursul european al Republicii Moldova și Ucrainei. 

Nicușor Dan a condamnat din nou agresiunea Rusiei și a promis „suportul continuu” al României pentru Ucraina. Despre Republica Moldova a spus că relația cu România este „extrem de funcțională”, cu proiecte comune de infrastructură și interconectare energetică, și că Bucureștiul va continua să susțină aderarea celor două țări la Uniunea Europeană. Maia Sandu a fost ceva mai directă: independența înseamnă să ai lumină și căldură în casă indiferent ce se decide la Moscova.

Năsui schimbă Parlamentul pe Guvernul de la Chișinău

România a mai exportat săptămâna asta ceva în Republica Moldova. De data aceasta, un ministru.

Vineri, deputatul USR Claudiu Năsui a depus jurământul ca ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării în Guvernul de la Chișinău. Ca să poată ocupa funcția, fostul ministru român al Economiei a primit cetățenia Republicii Moldova pe 25 august și va renunța la mandatul din Parlamentul României.

Premierul moldovean Vasile Tofan spune că l-a ales pentru că are nevoie de cineva dispus să taie cheltuieli, să reducă birocrația și numărul companiilor de stat și să împingă taxele în jos. 

Numirea a fost remarcată imediat și la Moscova. Maria Zaharova a acuzat conducerea Republicii Moldova că „predă” economia țării Bucureștiului și a atacat inclusiv rapiditatea cu care Năsui a primit cetățenia. Republica Moldova și-a sărbătorit joi independența față de URSS.

Parlamentarii au picat admiterea la liceu

Cu două săptămâni înainte să înceapă școala, Parlamentul s-a apucat să decidă cum vor intra elevii la liceu. Din 2027, liceele ar fi trebuit să poată organiza propriul concurs pentru maximum jumătate dintre locuri, după Evaluarea Națională. 

PNL și PSD au descoperit aproape simultan că ideea trebuie amânată. Raluca Turcan i-a acuzat pe social-democrați că i-au copiat proiectul aproape cu copy-paste.

Camera Deputaților a găsit luni o soluție și mai creativă. A votat proiectul PSD, care amâna noul sistem, dar și un amendament USR care elimina cu totul examenul separat. A ieșit, deci, o lege prin care admiterea suplimentară urma să fie și amânată, și desființată. Elevii au măcar certitudinea că testele de logică nu sunt obligatorii pentru intrarea în Parlament.

Senatul trebuia să repare situația. Comisia de învățământ s-a certat două ore, a suspendat ședința, s-a reunit din nou și a decis până la urmă să păstreze examenul, dar să-l amâne până în 2030. În plen, senatorii au votat însă amendamentele USR care îl eliminau. PSD a cerut atunci ca proiectul să fie trimis iar la comisie.

Așa că după două Camere, trei partide, mai multe proiecte și suficiente voturi cât pentru o reformă întreagă, încă nu știm cum se va da admiterea la liceu. Parlamentul mai încearcă o dată pe 1 septembrie. Copiii pot începe școala liniștiți: adulții încă își fac tema.

STB vine cu dosarul mai gros

Mai țineți minte insolvența STB? Prima încercare n-a trecut de instanță.

Compania a depus marți o nouă cerere. Ciprian Ciucu ne-a asigurat că, de această dată, documentația este serioasă: nouă bibliorafturi, atent verificate. Prima solicitare fusese respinsă pentru că lipseau informații și documente.

Primarul a spus că speră ca noua cerere „să aibă bască”. STB are datorii de peste 1,7 miliarde de lei, dintre care cea mai mare parte către ANAF.

După ani de datorii, penalități și subvenții insuficiente, salvarea transportului bucureștean a ajuns să fie măsurată în bibliorafturi. Nouă pare, deocamdată, numărul norocos.

Criza citostaticelor există doar pentru cine o trăiește

Și în Sănătate avem o dispută despre realitate.

Pacienții oncologici și organizațiile care îi reprezintă spun că medicamentele lipsesc. Luni, însă, șeful CNAS, Horațiu Moldovan, ne-a liniștit: nu există o criză a citostaticelor. A verificat cu Ministerul Sănătății, există stocuri și „totul este în regulă”. Pacienții au avut o singură problemă cu această veste ,,bună”: unii tocmai fuseseră amânați de la tratament pentru că medicamentele nu existau.

Ilie Bolojan a venit cu o explicație ceva mai nuanțată. Aproape toți pacienții oncologici primesc tratamentele, spune premierul, iar problemele ar apărea doar pentru un număr mic de bolnavi care au nevoie de anumite medicamente speciale. 

Numai că Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer a făcut propriul recensământ. În 24 de ore a găsit trei medicamente care lipsesc complet și alte opt cu discontinuități repetate și de lungă durată. Asociațiile spun că tratamentele sunt amânate și că, în oncologie, câteva săptămâni de așteptare pot însemna progresia bolii sau pierderea unei șanse terapeutice.

Federația i-a trimis o scrisoare lui Bolojan și lui Moldovan și le-a cerut să verifice stocurile în spitale, nu doar în hârtii. Pacienții vor și publicarea situației reale a medicamentelor, soluții rapide de aprovizionare și un sistem prin care autoritățile să afle că lipsește un tratament înaintea bolnavului.

Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a dispus un audit de urgență asupra întregului sistem de monitorizare a medicamentelor: Minister, spitale, Agenția Medicamentului, procedura prin care pot fi aduse rapid tratamente din străinătate și chiar Programul Național de Oncologie. Motivul spus chiar de ministru: România nu are nici acum un sistem digital prin care statul să vadă în timp real când un medicament se apropie de stoc zero.

Și ceva fără scandal politic

România a primit săptămâna aceasta și vești ceva mai normale.

La Campionatele Mondiale de canotaj de la Amsterdam, România a luat și aur: Adriana Adam și Simona Radiș au devenit campioane mondiale la dublu rame, cu cel mai bun timp din istoria Mondialelor. Ștefan Berariu și Florin Lehaci au fost foarte aproape de podium, dar au terminat finala masculină pe locul 4.

La București a început și ediția a XX-a a Concursului Internațional George Enescu, care ține până pe 19 septembrie. Au fost 819 candidaturi din 58 de țări, iar 150 de tineri muzicieni au ajuns în etapele live de violoncel, vioară și pian. Ediția aniversară vine și cu o premieră: în semifinale, concurenții vor fi simultan soliști și conducători ai orchestrei.

După contestații, rata de promovare la sesiunea de toamnă a Bacalaureatului a urcat la 36,9%. Contestațiile au mai trecut 887 de candidați de partea bună a notei 6. Pentru aproape două treimi dintre participanți, însă, examenul rămâne de reluat.

În weekend am avut și Bucharest International Air Show 2026, care a adus pe Aeroportul Băneasa peste 200 de participanți militari și civili. În program au intrat F-16, Eurofighter, Rafale, Frecce Tricolori și Turkish Stars.

Cam atât pentru săptămâna asta. Pahonțu rămâne, banii din PNRR pleacă, iar dronele continuă să ajungă mai aproape decât ne-am dori. Ne auzim duminica viitoare.