Islanda şi aderarea la UE. Rezultatele parțiale ale referendumului indică un avans al opțiunii „NU”

Cetățenii din Islanda s-au prezentat la urne în cadrul unui scrutin crucial privind viitorul relațiilor cu Uniunea Europeană. Rezultatele parțiale furnizate de postul național de televiziune RUV arată că tabăra care se opune începerii negocierilor a preluat conducerea. Această tabără a obținut un scor de 51,8 la sută, în timp ce susținătorii opțiunii favorabile au ajuns la 48,2 la sută.

 „Se pare că islandezii au respins ideea de a începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană”, a transmis postul public de televiziune RUV.

Evoluția votului a suferit modificări pe parcursul numărării voturilor. În timp ce în capitala Reykjavík majoritatea alegătorilor au votat în favoarea deschiderii discuțiilor cu Bruxellesul, circumscripțiile rurale și cele eurosceptice au inclinat balanța în favoarea opțiunii negative pe măsură ce s-au centralizat datele din teritoriu.

Mizele economice și dezbaterea privind suveranitatea națională

Dezbaterea publică din Islanda a adus în prim-plan aspecte legate de nivelul ridicat al dobânzilor, protejarea industriei pescuitului și costul vieții. Susținătorii votului afirmativ au argumentat că o eventuală integrare europeană ar putea reduce inflația. Totodată ei spun că ar aduce o mai mare stabilitate economică. De cealaltă parte, oponenții au subliniat riscurile la adresa suveranității naționale.

 „Acestea nu sunt probleme pe care Bruxelles le va rezolva pentru noi. Sunt probleme pe care politicienii islandezi trebuie să le rezolve”, a declarat Gudrun Hafsteinsdottir, lidera opoziției.

Premierul țării a subliniat importanța democratică a acestui moment pentru întreaga națiune. Ea a menționat că executivul va continua activitatea indiferent de opțiunea majoritară exprimată de cetățeni la urne.

 „Este o zi mare, am așteptat ani de zile să putem vota”, a declarat Kristrun Frostadottir, prim-ministrul Islandei.

„Nu avem nevoie ca Bruxelles să ne guverneze“

„E ca și cum ai fi într-o relație cu cineva fără să locuiți împreună: dacă pierzi ceva prin căsătorie, de ce să te căsătorești?”, susține Hjordis Vilhjalmsdottir, o prezentatoare de radio în vârstă de 60 de ani.

„Nu avem nevoie ca Bruxelles să ne guverneze. Ne descurcăm singuri. Cu doar o sută de ani în urmă, eram una dintre cele mai sărace țări din Europa. Astăzi, suntem una dintre cele mai prospere țări din Europa”, adaugă Elias Theodorsson, un antreprenor în vârstă de 65 de ani.

Reversul medaliei: această prosperitate este însoțită de inflație și de rate ale dobânzii ridicate, pe fondul volatilității monedei naționale.

Unele gospodării plătesc dobânzi de peste 9% la creditul ipotecar. Acest fapt alimentează speranța susținătorilor opțiunii „da” că adoptarea euro pe termen lung ar permite beneficierea de rate mai mici.

„Diferența este atât de mare, iar acest lucru ar schimba enorm situația familiei mele”, susține Alexandra Yr van Erven, o angajată a unei universități în vârstă de 32 de ani.

„Cred pur și simplu că lucrul responsabil de făcut este să acordăm acestui guvern mandatul de a negocia un acord cu Uniunea Europeană pentru a vedea ce posibilități ni se oferă. Apoi, vom putea evalua acordul obținut”, spune ea.