Islanda, din nou cu ochii spre UE. Ce poate schimba referendumul privind reluarea negocierilor de aderare

Pentru ce votează islandezii?

Când islandezii se vor prezenta la urne pe 29 august, aceștia vor răspunde la o întrebare precisă, dar importantă. „Ar trebui Islanda să reia negocierile de aderare la Uniunea Europeană?”

Islanda a depus cererea de aderare la UE în 2009. Negocierile de aderare au început în anul următor. Totuși, țara a suspendat negocierile în 2013, pe fondul opoziției manifestate de guvernul de centru-dreapta condus la acea vreme de premierul Sigmundur Davíð Gunnlaugsson față de Politica Comună în domeniul pescuitului a UE.

Temerile legate de suveranitatea Islandei asupra zonelor sale de pescuit persistă. Totuși, incertitudinile geopolitice și atractivitatea zonei euro au readus în atenția publică perspectiva aderării la UE. Interesul este alimentat în special de volatilitatea coroanei islandeze. Aceasta contribuie la nivelul ridicat al inflației și al dobânzilor din țară.

Actuala prim-ministră, Kristrún Frostadóttir, lidera Alianței Social-Democrate, descrie referendumul nu ca pe un vot privind aderarea propriu-zisă la UE, ci ca pe o oportunitate de a afla ce fel de acord ar putea obține Islanda.

Frostadóttir și partidul său susțin că islandezii ar trebui să poată evalua condițiile unui eventual tratat de aderare.

Un vot favorabil nu ar transforma Islanda în stat membru al Uniunii Europene. Dacă negocierile ar duce la încheierea unui tratat, islandezii ar reveni la urne pentru un al doilea referendum. În cadrul acestuia s-ar decide dacă țara se alătură blocului comunitar.

Pentru ca acest lucru să fie posibil, însă, majoritatea alegătorilor islandezi trebuie să voteze „da” la urne sâmbătă, conform The Atlantic Council.

Care este relația actuală a Islandei cu UE?

Islanda este deja strâns integrată în Uniunea Europeană. Țara are relații economice solide cu blocul comunitar încă din 1970. Atunci a aderat la Asociația Europeană a Liberului Schimb EFTA. Statul participă din 1994 la Spațiul Economic European, SEE. Automat, acest lucru îi oferă acces la piața unică a UE. Islanda face parte, de asemenea, din spațiul Schengen, care permite libera circulație pe continent.

Aceste acorduri îi oferă Islandei multe dintre avantajele integrării europene. Marta Kos, actualul comisar european pentru Extindere, a descris Islanda drept un „partener puternic și strategic”.

Există însă domenii importante care nu sunt acoperite de SEE și pe care negocierile de aderare ale Islandei la UE ar trebui să le abordeze. Printre acestea se află Politica Comună a UE în domeniul pescuitului, un subiect care a reprezentat un punct de tensiune între cele două părți.

Islanda își dorește să păstreze un grad mai mare de suveranitate asupra unei industrii pe care o consideră esențială pentru economia, istoria și identitatea sa. De exemplu, în 2023, sectorul pescuitului a reprezentat o treime din valoarea totală a exporturilor de bunuri ale Islandei.

În luna aprilie, comisarul european pentru Pescuit și Oceane, Costas Kadis, a declarat că există „cu siguranță loc pentru flexibilitate” în ceea ce privește politica în domeniul pescuitului și a confirmat că eventualele derogări ar urma să facă parte din negocierile cu Islanda.

Unul dintre motivele pentru care UE pare dispusă să manifeste flexibilitate în această chestiune este importanța strategică a Islandei în geopolitica Arcticii, o regiune a cărei relevanță este de așteptat să crească în următoarele decenii.

Cât de repede ar putea Islanda să adere la UE?

Răspunsul, care poate fi mai puțin satisfăcător, este: „Depinde”.

La fel ca toate statele candidate la aderare, Islanda ar trebui să adopte numărul foarte mare de tratate, legi, regulamente și decizii juridice ale UE, cunoscute sub denumirea de acquis communautaire. Islanda pornește însă de pe o poziție favorabilă și ar putea avansa rapid în cadrul negocierilor de aderare.

Nici Reykjavik nu ar porni de la zero. Înainte ca negocierile anterioare să fie suspendate, Islanda deschisese pentru negocieri 27 dintre cele 35 de capitole tematice ale UE și închisese provizoriu 11 dintre acestea.

Teoretic, negocierile ar putea fi reluate din punctul în care au fost întrerupte. În plus, integrarea economică a Islandei cu UE înseamnă că țara respectă deja multe dintre regulile blocului comunitar. Acest lucru ar putea face ca procesul de reformare să fie mai rapid.

Ce înseamnă aderarea pentru celelalte state membre?

Procesul de aderare ar putea întâmpina însă și dificultăți. Armonizarea legislației Islandei cu normele UE în domeniul agriculturii și pescuitului, în special în ceea ce privește gestionarea resurselor piscicole și cotele de captură, este probabil să fie un subiect controversat și să necesite timp.

Ritmul negocierilor ar putea fi influențat și de considerente politice, atât în Europa, cât și în Islanda. Aderarea la UE necesită acordul tuturor statelor membre, iar unele dintre acestea doresc să lege reformele instituționale ale Uniunii de procesul de extindere. Dezbaterea complexă în jurul acestor reforme ar putea întârzia și mai mult procesul.

Momentul în care Islanda își depune candidatura ar putea coincide și cu o creștere a euroscepticismului în Europa. Situația ar putea deveni și mai complicată dacă la putere ar ajunge lideri populiști care se opun extinderii UE, precum Marine Le Pen, una dintre favoritele alegerilor prezidențiale din Franța din 2027.

În cele din urmă, islandezii vor avea ultimul cuvânt. Dacă negocierile se vor încheia cu un tratat de aderare, în Islanda va fi organizat un nou referendum, în cadrul căruia cetățenii vor decide dacă țara se alătură Uniunii Europene.

Oponenții extinderii UE din Islanda ar putea mobiliza sprijinul public pentru respingerea aderării. De asemenea, un viitor guvern islandez ar putea decide din nou să suspende procesul.