Colierul reginei Nazli poartă în fiecare diamant o filă din istoria regală a Egiptului. Furtul din muzeul din Viena transformă însă această piesă într-un obiect căutat de poliție. Colierul cu 673 de diamante a dispărut în câteva clipe, după ce doi suspecți au distrus vitrina cu un obiect contondent. Bijuteria era expusă la Museum für angewandte Kunst, cunoscut drept MAK.
Colierul reginei Nazli a dispărut în plină zi
Obiectul care a traversat aproape un secol de istorie a dispărut în câteva secunde. Colierul reginei Nazli a fost furat joi, 27 august 2026, dintr-un muzeu aflat în centrul Vienei. Incidentul s-a produs în jurul orei 14.00, în timpul programului normal de vizitare. Doi bărbați au intrat în Museum für angewandte Kunst, cunoscut drept MAK. Au spart o vitrină și au luat bijuteria expusă, apoi au fugit într-o direcție necunoscută. Poliția vieneză a declanșat imediat o operațiune de căutare.
Anchetatorii au folosit inclusiv un câine specializat în urmărirea persoanelor. Suspecții au fost surprinși de camerele de supraveghere. Potrivit poliției, ambii sunt bărbați slabi, cu înălțimea între 170 și 175 de centimetri, aveau părul și barba închise la culoare. În momentul jafului purtau haine negre și încălțăminte sport închisă.
Poliția solicită informații despre suspecți și despre bijuteria dispărută. Investigația este coordonată de Landeskriminalamt Wien.
Colierul cu 673 de diamante are o poveste regală
Colierul cu 673 de diamante a fost creat de celebra casă pariziană Van Cleef & Arpels. Bijuteria a fost realizată în 1939, pentru familia regală egipteană. Regina Nazli l-a purtat la nunta fiicei sale, prințesa Fawzia. Fawzia s-a căsătorit cu prințul moștenitor iranian Mohammad Reza Pahlavi. Acesta avea să devină ulterior șahul Iranului. Furtul poate fi privit, așadar, și din perspectiva conflictului dintre SUA și Iran.
Piesa este realizată din platină. Cele 673 de diamante au împreună aproximativ 200 de carate. Designul urmărește o compoziție specifică stilului Art Deco. Diamantele sunt dispuse într-un motiv radial. Regina Nazli comandase, cu aceeași ocazie, și o tiară asortată. Așadar, bijuteria nu reprezenta doar o avere impresionantă. Colierul era și o mărturie materială a legăturilor dintre două familii regale.
În cazul acestei bijuterii, valoarea nu stă doar în pietre. Istoria este parte din preț.
Furtul din muzeul vienez și valoarea bijuteriei
Furtul din muzeul MAK din Viena a vizat una dintre cele mai valoroase piese prezentate în expoziție. Evaluarea realizată de Sotheby’s înaintea unei licitații din 2015 estima colierul între 3,6 și 4,6 milioane de dolari.
Bijuteria a fost ulterior vândută la licitație pentru 4,3 milioane de dolari, potrivit bazei de date Sotheby’s citate de ANSA. Prin urmare, valoarea nu trebuie confundată cu simpla valoare a diamantelor. Proveniența regală contribuie substanțial la importanța piesei. La fel contează numele Van Cleef & Arpels și caracterul istoric al obiectului.
Bijuteriile istorice pot avea o valoare culturală imposibil de măsurat prin prețul metalului. În cazul acestei piese, fiecare componentă adaugă o dimensiune suplimentară. Este bijuterie, document istoric și obiect de colecție în același timp.
Expoziția Van Cleef & Arpels, întreruptă după jaf
Bijuteria era inclusă în expoziția GLANZSTÜCKE. Van Cleef & Arpels High Jewelry × Masterpieces from the MAK Collection. Expoziția prezenta creații ale casei franceze alături de obiecte din colecția MAK. Muzeul programase expoziția până pe 27 septembrie. După jaf, zona afectată a fost închisă temporar. Restul colecțiilor muzeului pot fi vizitate în continuare.
Incidentul readuce în atenție o întrebare incomodă. Cât de bine pot proteja muzeele obiectele pe care publicul trebuie să le poată vedea? Nu putem să nu ne amintim de furtul coifului de aur de la Coțofenești.
Răspunsul devine mai complicat atunci când operele sunt expuse în spații accesibile. Protecția trebuie să împace accesibilitatea cu securitatea, iar jafurile recente arată cât de dificil este acest echilibru.
Un furt care se înscrie într-un fenomen european
Furtul din muzeul din Viena nu este un caz izolat. Europol a publicat pe 24 august un raport dedicat schimbării metodelor folosite în jafurile muzeale. Raportul arată o orientare către metode mai agresive. Hoții vizează tot mai des metale prețioase, pietre și artefacte cu valoare culturală. Europol observă și apariția unor actori criminali proveniți din alte domenii. Unele grupări sunt organizate ad-hoc, altele pot profita de rețele criminale deja existente.
Schimbarea este importantă. Jafurile muzeale erau asociate tradițional cu operațiuni discrete și minuțios pregătite. Noile cazuri indică o utilizare mai frecventă a forței. Raportul Europol menționează inclusiv furturile recente de la Luvru și atacul asupra Muzeului Cognacq-Jay.
Ce se știe despre suspecți
Poliția din Viena caută doi bărbați. Ambii au aproximativ 170–175 de centimetri și o constituție slabă, au părul și barba închise la culoare. În imaginile publicate apar îmbrăcați în negru, iar pantofii sport aveau tălpi albe.
Poliția nu a anunțat, până la momentul publicării, arestarea unor suspecți. Direcția exactă a fugii nu era cunoscută. Anchetatorii au apelat la imaginile camerelor de supraveghere și la câinele de urmărire. Orice persoană care deține informații poate contacta poliția vieneză.
Autoritățile acceptă inclusiv informații transmise anonim. Bijuteria rămâne, deocamdată, dispărută, iar fiecare oră poate conta pentru recuperarea unei piese atât de ușor de fragmentat.
Colierul cu 673 de diamante, între artă și risc criminal
Colierul cu 673 de diamante concentrează o poveste care depășește spectaculoasa scenă a jafului. Este legat de monarhia egipteană și a fost creat de una dintre cele mai cunoscute case de bijuterii din lume. Mai mult, bijuteria a participat la un moment important din istoria Iranului. Ulterior, colierul a ajuns în circuitul internațional al obiectelor de mare valoare.
Din august 2026, însă, a devenit însă obiectul unei anchete penale. Povestea lui arată cât de fragilă poate fi granița dintre patrimoniu și piața criminală.
Muzeele europene sunt obligate să regândească permanent securitatea colecțiilor lor.
