WSJ: Cât de puternică mai este descurajarea americană în fața Rusiei 

Conform The Wall Street Journal, simplul fapt că Washingtonul a considerat necesară o asemenea deplasare arată că administrația americană tratează posibilitatea unei confruntări între Rusia și NATO ca pe un risc real. Statele Unite și aliații lor au o superioritate militară convențională netă față de Rusia. De asemenea, armata rusă a întâmpinat dificultăți majore în Ucraina. În aceste condiții, o confruntare directă cu NATO ar fi extrem de riscantă pentru Moscova.

De altfel, președintele Donald Trump a declarat joi că a avut „discuții bune” cu Vladimir Putin. Șeful statului american a spus că liderul rus „nu va ataca un teritoriu NATO”. Dar Wall Street Journal atrage însă atenția că istoria arată că Occidentul a mai evaluat greșit intențiile unor adversari. Faptul că un atac pare improbabil nu înseamnă că el poate fi exclus.

De ce ar putea Putin să-și asume un asemenea risc

Războiul din Ucraina nu a evoluat așa cum spera Kremlinul. Rusia continuă să controleze teritorii importante, dar avansează lent și plătește un preț foarte ridicat în oameni și resurse. WSJ estimează că pierderile rusești ajung la aproximativ 30.000 de militari pe lună. În același timp, economia rusă este pusă sub presiune de efortul de război. Potrivit publicației, Putin direcționează în jur de 10% din PIB către armată. Există, de asemenea, semne că nemulțumirea față de război începe să se facă simțită în interiorul Rusiei.

În acest context, Putin ar putea fi tentat să demonstreze că Rusia este încă o mare putere militară. Unul dintre scenariile luate în calcul este o operațiune militară rapidă și limitată într-un stat baltic, precum Estonia, Letonia sau Lituania. Toate trei sunt membre NATO.

Dacă Alianța ar răspunde militar, Rusia s-ar afla într-o situație extrem de periculoasă. Dacă însă NATO ar ezita sau nu ar reacționa suficient de ferm, Putin ar putea considera că a demonstrat slăbiciunea Alianței. Pentru Kremlin, acesta ar fi un câștig strategic important. Rusia ar putea susține că NATO nu este dispusă să-și apere membrii. Ceea ce ar afecta credibilitatea întregii alianțe.

Rusia testează deja Occidentul, fără să intre în război

Potrivit Wall Street Journal, Rusia nu a așteptat un eventual atac asupra unui stat NATO pentru a testa reacția Occidentului. Moscova folosește deja ceea ce este cunoscut drept „război din zona gri” sau „gray zone warfare”. Termenul se referă la acțiuni ostile care sunt suficient de agresive pentru a provoca probleme. Dar sunt menținute sub pragul unui război deschis.

Printre acestea se numără atacurile informatice, operațiunile de sabotaj, campaniile de influență și acțiunile care vizează infrastructura critică. Un raport citat de publicație arată că Rusia ar fi folosit nave din „flota fantomă” pentru a lansa drone în mai multe țări europene, inclusiv Germania, Franța, Marea Britanie și Danemarca. Au existat, de asemenea, incidente și suspiciuni legate de sabotarea unor cabluri submarine.

Problema este că reacția NATO la astfel de incidente a fost, în general, limitată. Au avut loc proteste diplomatice, investigații și, în unele situații, avioane de luptă trimise să supravegheze zonele afectate. Pentru Putin, această reacție ar putea reprezenta o oportunitate de a vedea cât de departe poate merge fără ca NATO să considere că a fost depășită o „linie roșie”.

De ce contează momentul ales de Rusia

Un alt element important este timpul. Statele europene au început să-și mărească bugetele pentru apărare după invazia rusă în Ucraina. Dar procesul de reînarmare durează. Construirea unor fabrici de armament, cumpărarea de sisteme moderne, pregătirea trupelor și dezvoltarea infrastructurii militare nu se pot face peste noapte.

Jurnaliștii Wall Street Journal sugerează că Putin ar putea considera că fereastra de oportunitate se află chiar înainte ca Europa să devină suficient de puternică din punct de vedere militar. În plus, Rusia ar putea miza pe incertitudinile legate de implicarea Statelor Unite în apărarea Europei.

Administrația Trump a transmis în repetate rânduri că europenii trebuie să suporte o parte mai mare din responsabilitatea pentru propria apărare. Washingtonul a discutat inclusiv despre reducerea prezenței militare americane pe continent.

Trump spune că Putin nu ar fi atacat Ucraina în timpul primului său mandat

Donald Trump afirmă frecvent că Putin nu ar fi invadat Ucraina dacă el s-ar fi aflat la Casa Albă în 2022. Într-adevăr, Rusia nu a lansat invazia pe scară largă în timpul primului mandat al lui Trump. Jurnaliștii WSJ avertizează însă că Putin ar putea interpreta diferit actuala relație cu președintele american.

Apropierile lui Trump față de Rusia și reticența administrației sale de a sprijini Ucraina în aceeași măsură ca administrația Biden ar putea fi interpretate la Kremlin nu ca semne ale forței americane, ci ca semne de slăbiciune sau de lipsă de disponibilitate pentru o confruntare directă. O altă posibilitate este ca Putin să folosească amenințarea unei confruntări cu NATO pentru a pune presiune asupra lui Trump și asupra aliaților europeni. Astfel încât aceștia să accepte o înțelegere de pace în Ucraina care să fie favorabilă Moscovei. Problema este că Ucraina ar trebui să accepte, la rândul său, o asemenea înțelegere.

Iranul și China complică și mai mult situația

De asemenea, există și posibilitatea ca Rusia, China, Iranul și Coreea de Nord să profite împreună de eventualele vulnerabilități ale Occidentului. Washingtonul se află deja sub presiune după confruntarea cu Iranul. WSJ notează că dificultățile întâmpinate de Statele Unite în gestionarea conflictului și limitarea munițiilor disponibile după doar câteva săptămâni de lupte ar putea determina adversarii Americii să-și reevalueze propria percepție asupra puterii militare americane.

În același timp, apropierea alegerilor intermediare din Statele Unite, programate pentru noiembrie, reprezintă o altă vulnerabilitate politică pentru administrația Trump. O criză militară majoră în Europa ar putea avea consecințe politice interne serioase pentru președintele american.

China, la rândul său, nu ar avea neapărat interesul să provoace o nouă criză internațională înaintea unei eventuale vizite a președintelui Xi Jinping la Washington. Dar, scrie WSJ, intențiile Beijingului nu pot fi cunoscute cu certitudine.

O situație asemănătoare a mai existat în 2021

Atunci, directorul CIA William Burns a mers la Moscova și i-a transmis lui Vladimir Putin avertismente legate de o posibilă invazie a Ucrainei. La acel moment, opinia dominantă în Occident era că Putin va continua cel mult cu „războiul hibrid” și presiunile asupra Ucrainei, fără să lanseze o invazie de amploare.

Putin a ales însă varianta opusă. În februarie 2022, Rusia a declanșat invazia pe scară largă, încercând inclusiv să cucerească rapid Kievul.

Cât de puternică mai este descurajarea americană?

Problema fundamentală nu este doar dacă Rusia intenționează să atace un stat NATO, ci dacă Putin crede că Statele Unite ar reacționa militar dacă acest lucru s-ar întâmpla. Aceasta este esența conceptului de descurajare militară. Un stat încearcă să-și convingă adversarii că prețul unui atac va fi atât de mare încât aceștia vor renunța la idee.

Jurnaliștii Wall Street Journal consideră că Trump ar putea transmite un mesaj de forță foarte clar dacă ar renunța la planurile de retragere a unor trupe americane din Europa și ar demonstra un sprijin mai ferm pentru Ucraina și pentru statele NATO aflate în prima linie, în special cele din apropierea Rusiei.

Vizita lui John Ratcliffe la Moscova arată că administrația americană consideră suficient de serios riscul unei provocări rusești încât să trimită unul dintre cei mai importanți oficiali ai săi la Kremlin.