Renașterea culelor din Oltenia: povestea fortăreţelor boierești din Dolj, propuse pentru UNESCO

Culele au fost ridicate de familiile boierești cu rang din Țara Românească, în secolele XVII-XIX, spre a fi adevărate fortărețe în scopul apărării împotriva invaziilor întreprinse de tâlharii turci din Vidin. Majoritatea culelor din județele Dolj, Gorj, Olt şi Vâlcea au fost lăsate într-o stare de distrugere totală de către noii proprietari de după Revoluție, dar și din cauza nebuloaselor legislative. Două astfel de edificii au fost însă salvate de autorități şi acum pot fi vizitate, în județul Dolj. Este vorba de Cula Cernăteștilor din comuna Cernătești și Cula Izvoranu-Geblescu din Brabova. Mai mult, acum, aici se organizează evenimente culturale şi expoziții.

Cula este un tip de construcție semifortificată, specifică secolelor XVII și XIX, răspândită în întregul spațiu balcanic, cu precădere în Serbia și în Albania, dar ş în partea de Sud-Vest a României. Termenul provine din limba turcă – „kule”, tradus în limba română, însemnând turn.

Județul Dolj se mândrește cu monumente arhitecturale de o valoare inestimabilă, adevărate comori ascunse ale trecutului național. Aceste clădiri istorice au primit o nouă șansă la viață, după decenii întregi de uitare și de degradare continuă.

Acum, aceste fortărețe așteaptă vizitatorii dornici să descopere secretele boierilor de altădată.

Ca să ajungă aici, Consiliul Județean Dolj a colaborat extrem de strâns cu primăriile din comunele Brabova și Cernătești și au format o echipă unită. Specialiștii Muzeului Olteniei din Craiova au oferit un sprijin constant și esențial pe toată durata șantierului.

Originea și scopul clădirilor fortificate din Oltenia

Aceste fortărețe uimitoare au fost ridicate de marile familii boierești cu rang înalt din Țara Românească. Construcțiile au apărut treptat în perioada cuprinsă între secolul al XVII-lea și secolul al XIX-lea. Scopul lor principal și absolut necesar a fost apărarea teritoriilor și a populației vulnerabile.

Tâlharii turci veneau foarte des din zona Vidinului și atacau cu ferocitate aceste meleaguri bogate. Boierii aveau o nevoie disperată de turnuri de observație și de protecție militară pentru moșiile lor întinse. În acele vremuri extrem de tulburi, cetele de atacatori și haiducii reprezentau o mare primejdie pentru toată lumea.

Construcțiile masive cu ziduri groase ofereau siguranță familiilor înstărite și țăranilor din împrejurimi. Majoritatea acestor fortărețe de apărare se găsesc răspândite în județele Dolj, Gorj, Olt și Vâlcea.

Regiunea istorică a Olteniei este locul unde ele sunt cel mai des întâlnite, mai ales în zonele pitorești de deal.

După Revoluția din 1989, noii proprietari au arătat o indiferență totală și dureroasă față de această istorie prețioasă. Clădirile vechi au ajuns, din păcate, foarte aproape de distrugerea completă.

Un monument balcanic de rezistență: povestea impresionantă a clădirii Izvoranu-Geblescu

Cula Izvoranu-Geblescu ascunde între zidurile sale o poveste istorică fascinantă. Această construcție impresionantă prin dimensiuni a fost ridicată la finalul secolului al optsprezecelea. Inițiativa ambițioasă aparține unui boier influent din neamul Izvoranu.

El a decis să construiască fortăreața pe propria sa moșie, pentru a proteja familia de inamici. Localitatea respectivă poartă în zilele noastre numele de Brabova.

Rolul principal al clădirii era protejarea pământurilor și observarea atentă a oricărei mișcări suspecte pe proprietate. Turnul a oferit un adăpost sigur în fața atacurilor violente ale vremii. Clădirea a avut parte de mai mulți proprietari pe parcursul secolelor pline de evenimente.

Familia Izvoranu a cedat fortăreața impunătoare boierului Radu Geblescu. Ulterior, ea a ajuns în administrarea fiului acestuia din urmă, familia continuând tradiția boierească. Construcția a rămas mult timp în posesia directă a familiei Geblescu.

Noii proprietari au adăugat un al treilea etaj, un nivel prevăzut cu un foișor spațios și frumos ornamentat.

Turnul a fost, din nefericire, părăsit definitiv în anul 1940. Structura a trecut apoi în proprietatea oficială a statului român, decizie care a modificat complet destinația acesteia. După anul 1990, ea a ieșit din uz complet, clădirea a fost uitată de autoritățile de atunci. Acest abandon prelungit a dus la o degradare foarte accentuată a zidurilor groase și a acoperișului.

Mărturii de secole la fortăreața din Cernătești

Cula Cernăteștilor are o istorie și mai veche, plină de legende locale. Fortăreața impunătoare se află localizată în inima comunei Cernătești. Membrii importanți ai familiei Cernătescu au coordonat personal ridicarea structurii defensive.

Documentele istorice atestă prezența ei pe aceste locuri încă din secolul al paisprezecelea. Domnitorul Mircea cel Bătrân a ordonat construirea unei baze militare strategice aici. Dimitrie Cernat a dus la îndeplinire voința domnitorului, el a mobilizat toți meșterii din zonă.

Alte izvoare și documente plasează originea construcției actuale abia în secolul al XVIII-lea. La începuturile sale, structura de apărare a avut doar două niveluri funcționale. Mai târziu, meșterii constructori au completat clădirea cu un al doilea etaj și cu o cursivă realizată exclusiv din lemn sculptat.

Comuna Cernătești a beneficiat de profesori și învățători cu o dragoste imensă pentru istoria locală. Acești oameni extrem de dedicați au înființat un mic muzeu în anul 1972. Ei au ilustrat povestea locurilor cu resursele foarte limitate pe care le aveau la dispoziție și au salvat obiecte prețioase de la distrugere.

Film în sat, la culă

O dovadă în plus a felului în care s-a reușit salvarea culelor din Dolj este chiar în acest weekend. Pe 28 și 29 august 2026, Film în Sat revine la Cernătești, județul Dolj, pentru două zile dedicate filmului, muzicii, teatrului, tradiției și întâlnirilor dintre artiști și public.

Ajuns la cea de-a patra ediție la Cernătești, festivalul propune un program divers, cu artiști cunoscuți, concerte live, spectacole de teatru, două proiecții de film, ateliere pentru copii și sesiuni de dialog cu invitații festivalului.

Evenimentul se desfășoară în proximitatea Culei Cernăteștilor, și este organizat de Consiliul Județean Dolj, în cadrul proiectului Film în Sat, cu participarea Asociației Culturale Cuzin Toma – „Dacă eu pot, poți și tu“.

În cadrul evenimentului, sunt organizate concerte în aer liber, se poate asculta muzică tradițională, se pot vedea filme, piese de teatru, sunt organizate ateliere pentru copii și întâlniri cu artiștii. Intrarea este liberă, tot gratuit putând fi vizitată şi cula.

Drumul spre patrimoniul UNESCO

Cele două puncte de atracție turistică au fost reabilitate minuțios prin intermediul unor fonduri europene. Reprezentanții autorităților locale au planuri mari și extrem de ambițioase pentru viitorul monumentelor. Ei doresc includerea acestor edificii unice pe lista prestigioasă a patrimoniului mondial UNESCO. Satele doljene au șansa extraordinară să revină la viață prin acest flux constant de turiști, fapt care aduce prosperitate în întreaga zonă.

„Noi am inițiat acest demers acum câtva timp, pentru că în perioada trecută, cele două cule de la Cernătești și Brabova au fost reabilitate și restaurate pe proiecte europene. Am început demersurile ca aceste două cule să intre în Patrimoniul UNESCO cu tot ce înseamnă un dosar complex, cu parteneri de la Ministerul Culturii și de la Institutul Național, cu evenimente – destul de multe, deja de tradiție, aflate la ediții mai avansate –, Festivalul de Muzică Tradițională de la Brabova și alte evenimente, fie în proximitatea unor sărbători, la Cernătești cu „Film în Sat”. Acum încep aceste etape pentru includerea în Patrimoniul UNESCO”, a declarat președintele Consiliului Județean Dolj, Cosmin Vasile.

Culele din Olt, proprietăţi private ce nu pot fi vizitate

Două astfel de construcţii au fost păstrate şi în judeţul Olt, dar fiind proprietate privată, nu pot fi vizitate. Imobilele se află în stare de conservare.

Potrivit directorului Direcţiei pentru Cultură Olt, Cătălin Andronăchescu, la Piatra-Olt există cula Călăţeanu, construită de boierul Călăţeanu, care a fost stegar în oastea lui Tudor Vladimirescu. Monumentul istoric are zidul de incintă foarte bine păstrat şi o pivniţă mare, boltită, într-o stare la fel de bună.

Domeniul Călăţeanu era vast, cu 300 de hectare de teren arabil şi 150 de hectare de pădure. Cula a fost deţinută ulterior de boieroaica Miteasca. Ea n-a avut moștenitori, iar legenda este că proprietatea ar fi bântuită de spiritul boieroacei.

Cealaltă culă din judeţul Olt este cula Galiţa din satul Câmpu Mare, comuna Dobroteasa. A fost construită în perioada 1790-1800, de către aga Alexandru Vlangalis sau Alecu Vlangăr, cum îi spunea populaţia română.

Cula a avut patru niveluri şi o scară interioară, iar la răscoala din 1907 a fost distrusă. Cula a fost refăcută, ulterior, cu două niveluri.

Cătălin Andronăchescu spune că Direcţia de Cultură Olt nu îi poate determina pe proprietarii acestor monumente istorice să intervină cu lucrări de reabilitare. El spune că instituţia poate doar să se asigure că sunt respectate normele legale privind intervenţia la astfel de monumente istorice.

„În judeţul Olt există două astfel de monumente de categoria B, situate în localitatea Piatra-Olt, sat Enoşeşti, şi în comuna Dobroteasa, sat Câmpu Mare. În cazul în care proprietarii intervin pentru restaurare, este nevoie de avizul Direcţiei de Cultură şi al Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice”, a spus Andronăchescu.