Țestul oltenesc, arhaicul cuptor de lut, paşi pentru includerea în patrimoniul UNESCO: „Această tehnică este foarte veche; inclusiv cuvântul folosit vine din latină“

Autoritățile județene din Dolj au inițiat un proiect amplu dedicat salvgardării și promovării unuia dintre cele mai vechi simboluri ale civilizației rurale din regiune.

Este vorba despre țest, cuptorul tradițional de lut folosit de secole pentru coacerea pâinii și a preparatelor specifice.

Protejarea tradițiilor din Oltenia

Proiectul vizează realizarea documentației științifice necesare pentru recunoașterea oficială a tradiției la nivel național. Aceasta este o etapă premergătoare pentru includerea în Patrimoniul UNESCO.

Inițiativa aparține Consiliului Județean Dolj. Forul judeţean a iniţiat un parteneriat cu Centrul Județean pentru Cultură și Artă Dolj, Muzeul Olteniei din Craiova, Primăria Municipiului Craiova, Liceul de Industrie Alimentară „LIA” și Asociația „Curaj Înainte”.

Programul multianual pregătit de autorități cuprinde activități educative, culturale și de revitalizare a tehnicilor străvechi legate de olărit și de gastronomia locală.

Importanța istorică și culturală a cuptorului tradițional

Specialiștii subliniază că țestul reprezintă mult mai mult decât un simplu obiect gospodăresc. Este o punte de legătură între generații și un reper esențial al identității culturale din Oltenia. Tehnica de realizare și utilizare a acestuia s-a păstrat vie până în prezent, bazându-se pe cunoștințe transmise din tată-n fiu.

Rădăcinile acestei practici pierdura în timp atestă vechimea modului în care comunitățile rurale își asigurau hrana zilnică de-a lungul istoriei.

 „Cei care știu acest meșteșug și rețetele tradiționale făcute în țest sunt foarte importanți la nivel național pentru că este exact ceea ce înseamnă patrimoniul imaterial ca strategie națională, dar și la nivel UNESCO, ca strategie internațională”, a declarat dr. Ioana Baskerville, președinta Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial și expert acreditat UNESCO.

Ea a adăugat că tehnica tradițională de a face pâine folosind țestul are origini străvechi. Acestea datează încă din epoca romană, denumirea sa provenind din termenul latin testum.

„Acest tip de ocupație tradițională pune în valoare cunoștințele tradiționale ale generațiilor anterioare, iar această tehnică este foarte veche; inclusiv cuvântul folosit vine din latinescul „testum”, iar acest tip de produs, cel mai simplu mod de a face pâine, era documentat inclusiv din epoca romană cu siguranță”, a afirmat Ioana Baskerville.

Tradiția milenară a cuptorului de lut modelat exclusiv de mâinile femeilor

Potrivit reprezentanţilor Muzeului Olteniei, ţestul datează încă din perioada neolitică. Săpăturile arheologice confirmă continuitatea neîntreruptă a acestei forme de vatră mobilă de-a lungul mileniilor.

Tehnica de confecționare păstrează secretele ceramicii primitive. Meșterii locali modelează lutul exclusiv cu mâinile, lăsând materialul să se usuce la soare înainte de utilizare.

Comunele Fărcașele și Milcov din judeţul Olt păstrează vie această îndeletnicire străveche. Confecționarea țesturilor revine în mod tradițional femeilor, un obicei păstrat cu strictețe din generație în generație.

Materialul folosit constă în pământ galben amestecat cu balegă de cal și uneori cu câlți. La începutul secolului trecut, femeile respectau ritualuri stricte și practici magice. Acestea se făceau înainte de a începe modelarea lutului, în perioada de după Paște.

Aria de răspândire a țestului cuprinde o regiune extinsă din Balcani, trecând prin România și ajungând până în Caucaz. Utilizarea sa se leagă direct de vetrele tradiționale cu hotă suspendată.

Multe dintre vechile credințe magice care învăluiau odinioară acest proces au dispărut treptat. Atmosfera misterioasă de altădată s-a risipit sub influența stilului de viață modern.

Paşii de urmat

Autoritățile își propun să valorifice acest element de patrimoniu imaterial prin includerea lui în circuite culturale recunoscute la scară largă, continuând seria proiectelor de succes derulate anterior în județ pentru restaurarea monumentelor istorice locale.

Reprezentanții administrației publice subliniază necesitatea transmiterii acestor valori autentice către tinerii de astăzi.

 „Este bine să lăsăm moștenire aceste obiceiuri și aceste procedee urmașilor noștri și celor care vor să vadă cum se trăiește și cum s-a trăit în Oltenia”, a declarat Cosmin Vasile, președintele Consiliului Județean Dolj.

Consiliul Județean Dolj a inițiat demersurile pentru ca culele de la Cernătești și Brabova să intre în Patrimoniul UNESCO, continuând seria proiectelor de restaurare și a evenimentelor culturale dedicate tradițiilor locale.

„Noi am inițiat acest demers acum câtva timp, pentru că în perioada trecută, cele două cule de la Cernătești și Brabova au fost reabilitate și restaurate pe proiecte europene. Am început demersurile ca aceste două cule să intre în Patrimoniul UNESCO cu tot ce înseamnă un dosar complex, cu parteneri de la Ministerul Culturii și de la Institutul Național, cu evenimente – destul de multe, deja de tradiție, aflate la ediții mai avansate –, Festivalul de Muzică Tradițională de la Brabova și alte evenimente, fie în proximitatea unor sărbători, la Cernătești cu „Film în Sat”. Acum încep aceste etape pentru includerea în Patrimoniul UNESCO”, a adăugat Vasile.

Drumul birocratic și științific necesar pentru obținerea recunoașterii internaționale presupune o colaborare strânsă între instituțiile publice, experți culturali și comunitățile locale din regiune.