Povești din județul Olt: Tradițiile spectaculoase și arhivele foto-video salvate cu greu de Valeru Ciurea

Județul Olt ascunde un patrimoniu cultural imaterial pe care consultantul artistic în cadrul Centrului Judeţean de Cultură şi Artă, Valeru Ciurea, încearcă permanent să îl păstreze viu. Fost jurnalist, dar mereu cineast şi fotograf, el îşi concentrează munca pe documentarea obiceiurilor străvechi aflate pe cale de dispariție. Un exemplu impresionant este Hora de pomană. Această tradiție din sudul județului are loc în a doua zi de Paște. Membrii comunității organizează atunci o nuntă simbolică pentru tinerii care au decedat necăsătoriți.

O altă tradiție spectaculoasă este Iertarea de Florii din localitatea Izbiceni. Mirii anului precedent îmbracă din nou hainele de nuntă în acea zi de sărbătoare. Ei merg la biserică și cer iertare pentru absolut toate greșelile.

„Iertarea de Florii de la Izbiceni înseamnă că în ziua de Florii, mirii și miresele anului care a trecut se îmbracă din nou în hainele de la nuntă, își cer iertare de la părinți, dacă locuiesc cu părinții, dacă nu, se duc la ei, la socrii mari, la socrii mici, la nași și apoi se duc la biserică. La biserică are loc o slujbă specială pentru ei, de iertare a păcatelor pe care le-ar fi săvârșit cu vorba, cu fapta sau cu gândul, în anul care a trecut, și după aia merg la nași și fac o petrecere”, a explicat Valeru Ciurea.

El a mai adăugat, cu regret, că „din păcate, cu cât trece timpul, cu atât se împuținează cei care păstrează tradiția”.

Valeru Ciurea a documentat acest obicei încă din anul 2004, realizând un film care surprinde emoțiile și semnificațiile profunde ale ritualului. În anii următori, el a revenit constant la Izbiceni, adăugând noi povești în colecția dedicată „Iertării de Florii”.

Doar pandemia a reușit să întrerupă această tradiție pentru scurt timp, însă localnicii din Izbiceni speră că obiceiul va fi dus mai departe de generațiile tinere, ca parte a identității lor culturale.

Eforturi pentru patrimoniul cultural

Valeru Ciurea depune eforturi constante pentru includerea acestor tradiții pe lista patrimoniului cultural. Pentru a promova aceste valori în afara țării, el colaborează cu publicația „Românii din Andalucia”. Ziarul apare în Spania și menține vie legătura diasporei cu plaiurile natale.

„Este o bucurie pentru cei care apar în ziar să vină cu publicația din Spania și să o ofere cuiva în România”, a declarat Ciurea.

Pelicule pierdute și fotografii salvate

În zona documentarului, Valeru Ciurea a imortalizat meșteșugurile tradiționale direct pe pelicula clasică. Documentarul „Lada cu zestre” a prezentat arta cusăturilor populare realizate de Constantin Nițu în satul Cornățelu.

„A luat o grămadă de premii la vremea respectivă, dar din păcate filmul a fost pierdut atunci când instituțiile au fost mutate”, a declarat Valeru Ciurea.

Pierderea acestei pelicule îl macină și astăzi destul de profund. Documentarul reprezenta o mărturie vizuală inestimabilă a artei populare autentice din regiune.

„Drumul spre Europa” şi „Candidaţii noştri”, filme care prezentau realitatea

O altă realizare importantă o reprezintă filmul „Drumul spre Europa”. Producția a obținut premii naționale importante la festivalurile de profil. Valeru Ciurea a muncit un an întreg pentru realizarea tuturor cadrelor necesare. El a filmat oamenii simpli prin târgurile oltenești în absolut toate anotimpurile. Pelicula surprinde starea de spirit a românilor înainte de integrarea europeană oficială.

Tot în zona cinematografică, invitatul a povestit despre scurtmetrajul „Candidații noștri”. Producția prezintă ironic, plin de umor, atmosfera alegerilor locale din anul 2000.

„Este o comedie extraordinară mută, are personaje reale, de aceea nu pot să o fac publică”, a declarat Valeru Ciurea.

Amintirile sale au scos la iveală un episod absolut tragic pentru istoria vizuală a orașului. O cantitate uriașă de casete video a fost distrusă complet, iremediabil. Aceste materiale aparțineau primei televiziuni locale din municipiul Slatina. Când un operator gigant a preluat postul local, toată arhiva a ajuns direct la coșul de gunoi.

„Au aruncat toate casetele, deci toată arhiva a fost aruncată la gunoi, acolo era istoria locală din anii 90”, a declarat Valeru Ciurea.

Zeci de ani de imagini documentare au dispărut în doar o clipă. Din fericire, Valeru Ciurea a salvat o parte din arhiva personală. Sute de casete așteaptă acum momentul digitalizării în biblioteca sa proprie.

Saloanele de fotografie, iubirea pentru imaginea clasică

Fotografia a reprezentat mereu un limbaj de bază, un mod de exprimare pentru Valeru Ciurea. Trecerea de la filmul fotografic la aparatele digitale a decurs foarte lent pentru el.

Jurnalistul a păstrat mult timp aparatele cu peliculă pe care le prețuia enorm. El a predat pasiunea pentru imaginea clasică fiului său. În perioada sa de activitate intensă, Valeru Ciurea a coordonat saloane naționale de artă fotografică.

Orașul Slatina a găzduit mult timp salonul „Omul Creator”. Oamenii pasionați de fotografie se adunau pentru vernisaje cu adevărat memorabile, pline de emoție.

Ulterior a luat naștere Salonul național „Eva”. Evenimentul era dedicat exclusiv figurii feminine. Acesta aduna lucrări de o frumusețe rară, imagini expresive, portrete unice.

„Am vernisat salonul mereu în preajma zilei de 8 martie”, a declarat Valeru Ciurea.

Organizarea acestor evenimente a devenit imposibilă cu trecerea anilor. Lipsa finanțărilor a adus dispariția saloanelor de artă vizuală din orașul de pe malul Oltului.

Totuși, Valeru Ciurea nu a renunțat la pasiunea pentru documentarea vizuală autohtonă. El a fost implicat activ în diverse tabere de fotografie etnografică desfășurate pe plan local.

Fotograful amintește cu mult respect de organizarea exemplară din alte județe românești. Autoritățile de acolo au înțeles importanța arhivei vizuale și au susținut financiar taberele respective. Județul Olt are nevoie urgentă de o implicare administrativă similară pentru păstrarea memoriei rurale.