O clădire veche din Olt, despre care se spunea că e bântuită, renaște cu bani europeni. Proiect de 8,37 milioane de lei

Clădirea veghează zona din secolul XIX. Din 2004, este clasată pe Lista Monumentelor Istorice. Istoricii spun că pare mai mult un conac decât o culă. Se află chiar peste un sit arheologic roman.

Proiectul este „Restaurarea, consolidarea și amenajarea ansamblului «Cula Căleteanu» în vederea valorificării durabile a patrimoniului cultural”.

Cula va fi inclusă în cele 12 rute turistice și culturale tematice. Proiectul urmărește și crearea de noi locuri de muncă în industria turistică.

Valoarea totală a proiectului este de 8.371.217,47 lei. Suma depășește 8,3 milioane de lei. Contribuția comunitară este de 5.162.106,96 lei. Ea depășește 5,1 milioane de lei. Asta înseamnă aproximativ 61,7% din total. Diferența este de 3.209.110,51 lei.

Asociația Ion Marian, numită după un fost ministru

Beneficiarul poartă numele fostului ministru al Agriculturii Ion Marian. El a activat în guvernul Antonescu între iulie 1943 și aprilie 1944. A fost un personaj istoric cu proprietăți în zonă.

Ion Marian a fost încarcerat la închisoarea Sighet. Acolo a și murit. Numele asociației trimite aşadar la un personaj legat de zonă.

Ce lucrări s-au făcut la cula din Enoșești

Intervențiile au fost ample:

– pereții au fost dezveliți;

– structura a fost cămășuită cu fier și beton;

– zidăria a fost refăcută la interior și la exterior;

– întreaga clădire a fost zidită din nou;

– gardul de incintă a fost refăcut;

– anexa din curte a fost refăcută.

Intervenția a atins toate părțile ansamblului. Au fost tratate clădirea principală, gardul și anexa.

Ce este o culă

Culele au fost ridicate de familiile boierești cu rang din Țara Românească, în secolele XVII-XIX, spre a fi adevărate fortărețe în scopul apărării împotriva invaziilor întreprinse de tâlharii turci din Vidin. Majoritatea culelor din județele Dolj, Gorj, Olt şi Vâlcea au fost lăsate într-o stare de distrugere totală de către noii proprietari de după Revoluție, dar și din cauza nebuloaselor legislative. Două astfel de edificii au fost însă salvate de autorități şi acum pot fi vizitate, în județul Dolj. Este vorba de Cula Cernăteștilor din comuna Cernătești și Cula Izvoranu-Geblescu din Brabova. Mai mult, acum, aici se organizează evenimente culturale şi expoziții.

Cula este un tip de construcție semifortificată, specifică secolelor XVII și XIX, răspândită în întregul spațiu balcanic, cu precădere în Serbia și în Albania, dar ş în partea de Sud-Vest a României. Termenul provine din limba turcă – „kule”, tradus în limba română, însemnând turn.

Poziție strategică, lângă DN 64 și fostul castru Acidava

Cula a fost construită lângă fostul castru roman Acidava. Se află aproape de DN 64. Acest drum leagă municipiul Caracal de Râmnicu Vâlcea. Este aproape și de Drumul Județean 677, care duce spre Slatina.

Locul este dominant. Din cula de la Enoșești se vedea până la mari depărtări. Aceeași logică au aplicat-o și romanii. Castrul Acidava a fost ridicat pe drumul Romula-Rusidava.

Istoria monumentului

Numele culei apare în mai multe forme: Călățeanu, Călețeanu, Căleteanu. Istoricul Aurelia Grosu cunoaște bine zona.

 „Trecută în Lista Monumentelor Istorice drept «Cula Călețeanu» pare mai mult un conac. Se află la Enoșești, Piatra Olt. Este o construcție monumentală, ce domina împrejurimile și permitea vizibilitate până la mari depărtări. A fost construită pe un sit arheologic important – castrul roman și vicus-ul militaris Acidava”, a declarat istoricul Aurelia Grosu.

Istoricul a văzut cum se degradează monumentul. A urmărit acest proces ani la rând.

 „Cu fiecare campanie arheologică în complexul arheologic roman Acidava identificat la Enoșești, care s-a derulat pe parcursul a 15 ani, vedeam cum se degradează. Din an în an mai rău”, a mai declarat Aurelia Grosu.

Istoricul vorbește și despre prezent. Are și o dorință pentru viitor.

 „Ana Căleteanu și fiica ei, Maria Mitescu, sunt acum liniștite și se bucură, ca și altădată, de pe terasa conacului. Iar mie mi-ar plăcea ca într-o încăpere să se organizeze o expoziție cu descoperiri din așezarea civilă a castrului Acidava. Conacul a fost construit pe segmentul sudic al așezării romane și, astfel, istoria locului vorbește mai mult”, a declarat istoricul.

Ideea leagă direct cula de istoria romană a locului.

Boierul stegar al lui Tudor Vladimirescu

Cula a fost construită la începutul secolului XIX. Constructorul a fost boierul Călăţeanu. Acesta era stegar în oastea lui Tudor Vladimirescu (1780-1821).

Domeniul boieresc era vast. Avea 300 de hectare de teren arabil. Avea și 150 de hectare de pădure.

Cula a avut 4 niveluri și o scară interioară. La răscoala din 1907, a fost distrusă. Ulterior, a fost refăcută cu 2 niveluri.

Zidul de incintă era element de apărare. Este bine păstrat pe laturile de nord și de vest. Acolo se află și intrarea în formă de arc, din zidărie.

La interior, cula are plan dreptunghiular. Pivnița este mare și boltită. Descrierea monumentului menționează o terasă la al 2-lea nivel. La al 3-lea nivel se află o terasă cu verandă. Fiecare latură are câte 3 coloane cilindrice și arce. Ele o fac diferită de sobrietatea altor edificii de același fel. Terasa cu verandă îi dă un aspect aparte.

Boieroaica Miteasca și legenda fantomei

Ulterior, cula a ajuns în proprietatea familiei boieroaicei Miteasca. Femeia nu a avut copii. În 1947 a fost expropriată. Apoi a fost arestată. Nimeni nu mai știe nimic despre ea.

În clădire a funcționat o vreme IAS-ul din oraș. IAS înseamnă Întreprindere Agricolă de Stat. Proprietatea a fost revendicată de o familie din Craiova. Cele 300 de hectare de arabil și cele 150 de hectare de pădure au fost vândute. Acum nu se știe cine este proprietarul casei.

Legendele zonei spun că locul ar fi bântuit. Spiritul boieroaicei Miteasca ar rătăci printre ziduri. Povestea bântuirii s-a păstrat în memoria locului.

Castrul roman Acidava, vecinul culei

Lângă Enoșești, pe un promontoriu al terasei drepte a Oltului, a fost construit castrul roman Acidava. Fortificația se afla pe drumul Romula-Rusidava. Apare și în Tabula Peutingeriana. Numele vine de la o așezare geto-dacică din apropiere.

Săpăturile din 1975-1978 au arătat 2 etape. Cercetările au durat 4 ani în acea etapă. Prima fortificație a fost un castru de pământ. A fost ridicat imediat după cucerirea romană. Apoi a fost transformat într-un castru cu zid de cărămidă. Zidul avea grosimea de 1,80-1,90 m. Forma era pătrată, cu latura de aproximativ 60 m. Se pare că l-a construit Cohors I Flavia Commagenorum.

La vest de fortificație se află o întinsă așezare civilă. Tocilescu a menționat-o în secolul XIX. Avea formă poligonală, cu latura de 100 m. Era întărită cu șanț și val de apărare.

În 1913 a fost descoperit un tezaur de 152 de denari. Denarii sunt monede romane de argint. Ei sunt eșalonați de la Domițian la Caracalla. Tezaurul acoperă o perioadă lungă. Domnia lui Domițian a fost la sfârșitul secolului I. Cea a lui Caracalla, la începutul secolului III. Săpăturile și descoperirile întâmplătoare au adus și alte monede. Ele sunt de la Traian, Faustina I, Lucilla, Septimius Severus și Severus Alexander (emise la Nicaea). Există și monede de la Constantin cel Mare și Constantin II. Ultimele sunt datate între 330 și 335. Ele arată că locul a fost locuit și după părăsirea Daciei.

Enoșești, în documente vechi

Satul este menționat în statisticile și catagrafiile de la începutul secolului XIX. Anii sunt 1814, 1831, 1832 și 1838.

Apare și în nomenclatorul administrativ din 1861.