De la fascinația numerelor la performanța olimpică: povestea profesorului Marius Perianu

Călătoria în lumea matematicii începe adesea în copilărie, mult înainte ca cei mici să deprindă tainele cititului. Copiii numără, compară și măsoară totul în jur cu o curiozitate naturală. Profesorul Marius Perianu, de la Colegiul Naţional „Ion Minulescu“ Slatina, cunoscut cadru didactic, redactor la Gazeta Matematică și coordonator al loturilor olimpice ale României, susține că această pasiune timpurie nu este deloc accidentală.

Dragostea timpurie pentru matematică

Numerele reprezintă primul limbaj prin care cei mici înțeleg lumea înconjurătoare. Tragicul nu constă în dispariția acestei iubiri, ci în modul în care sistemul de învățământ reușește treptat să o stingă.

Formarea profesională a profesorului Perianu s-a intersectat devreme cu celebra revistă Gazeta Matematică. Această publicație a apărut lunar începând din anul 1895, fără nicio întrerupere, supraviețuind chiar și celor două războaie mondiale. Aceasta deține statutul de cea mai veche revistă de specialitate din lume publicată continuu.

Elev fiind la sfârșitul anilor ’80, Marius Perianu a descoperit paginile revistei editate de filiala locală a Societății de Științe Matematice. A recunoscut numele propriilor profesori printre autorii problemelor și a transformat admirația în ambiție.

A rezolvat exercițiile bazându-se pe propriile forțe, beneficiind uneori de sprijinul tatălui său, inginer de profesie. Decenii mai târziu, el a preluat funcția de redactor-șef adjunct al aceleiași publicații, coordonând secțiunea dedicată liceului din anul 2020.

El a continuat astfel munca lui Marcel Țena. Acesta din urmă deținuse rolul respectiv timp de aproape patru decenii, o perioadă descrisă simplu de actualul redactor drept o viață de om.

Gândirea copiilor versus rigiditatea adulților în fața problemelor complexe

O ilustrare clară a modului diferit în care gândesc copiii și adulții este celebra problemă a rândunicii care zboară între două trenuri aflate în mișcare.

Problema spune că două garnituri pornesc simultan din capetele opuse ale unui tronson de 200 de kilometri. Trenurile circulă cu viteze diferite, în timp ce pasărea zboară neîntrerupt între locomotive până la întâlnirea lor.

Adulții văd adesea o serie infinită și intră în panică, încercând să aplice limite, convergențe și sume complicate. În schimb, un copil privește altfel situația.

Trenurile se apropie cu o viteză cumulată, așa că se întâlnesc rapid, calculul devenind extrem de simplu prin înmulțirea timpului cu viteza zburătoarei.

Lecția pe care o desprinde profesorul nu este că cei mici ar fi mai inteligenți, ci că expertiza matură poate pietrifica modul de gândire. Adulții impun adesea cadre complicate pe care problema nu le cere deloc. Scopul educației moderne este menținerea vie a gândirii elevilor, nu încadrarea lor în tipare rigide.

Un alt reper istoric invocat de profesor este Ultima Teoremă a lui Fermat. Formulată în jurul anului 1637 de un avocat francez, aceasta a pus la încercare mințile matematicienilor timp de 358 de ani.

Demonstrația publicată în cele din urmă de Andrew Wiles în 1994 a necesitat construirea unor structuri teoretice complet noi.

 „Demonstrația pe care a publicat-o Andrew Wiles în 1994 putea fi înțeleasă de aproximativ zece oameni din lume”, a declarat Marius Perianu.

Performanța la Lotul Național și culisele concursurilor internaționale

Pregătirea elevilor pentru Olimpiada Internațională de Matematică nu se bazează pe o rețea secretă, ci pe aceleași principii ca sportul de performanță. Este nevoie de talent nativ cultivat timpuriu, susținut de îndrumarea corectă a părinților, profesorilor și antrenorilor. Inteligența nu este concentrată geografic, elevii din orașele mici reușind frecvent să obțină medalii de aur datorită muncii susținute.

La nivel internațional, evaluarea lucrărilor presupune negocieri riguroase în camera de coordonare. Liderii echipelor naționale își susțin punctele de vedere în fața juriului țării gazdă pentru a obține punctaje corecte în cazul abordărilor neconvenționale.

Perianu își amintește un episod memorabil de la o competiție balcanică de juniori, unde un elev a aplicat o metodă parțial valabilă. Intervenția sa argumentată în camera de coordonare a ajutat nu doar elevul român, ci și un concurent străin care utilizase o abordare similară. Gestul de recunoștință venit ulterior din partea delegației străine a confirmat adevăratul scop al efortului depus.

 „În acel moment realizezi că ceea ce faci, faci în interesul matematicii însăși”, a declarat Marius Perianu.

Filosofia la clasă: Reguli clare și importanța evaluării corecte

Filosofia pedagogică a profesorului Perianu se bazează pe câteva reguli simple, respectate fără excepție. Prima regulă este punctualitatea strictă: lecția începe în momentul în care sună clopotelul, indiferent dacă profesorul se află sau nu în clasă. Această abordare educă disciplina mentală a elevilor, pregătindu-le atenția pentru conținutul orei.

O altă practică constantă este participarea obligatorie a fiecărui elev la tablă. Starea de ușoară tensiune generată de această activitate mobilizează resurse mentale pe care confortul băncii nu le poate activa.

În privința notării, profesorul utilizează teste notate pe o scară de la unu la unsprezece, unde punctul suplimentar provine dintr-o problemă de bonus. Catalogul oficial păstrează însă limita maximă de zece, oferind în același timp o departajare clară între elevii fruntași.

El respinge ideea că generațiile actuale ar fi pierdute sau că trecutul ar fi fost superior prin definiție. Fiecare epocă își definește propria relație cu societatea, iar rolul cadrului didactic este să înțeleagă acest context, nu să plângă după un trecut idealizat.

Inteligența Artificială și viitorul raționamentului uman

Testând frecvent sisteme bazate pe inteligență artificială cu probleme de matematică, profesorul a observat atât limitele, cât și utilitatea acestora. Atunci când o problemă are soluții indexate pe internet, sistemul găsește răspunsuri plauzibile. În schimb, problemele care necesită gândire laterală și raționament spațial pun tehnologia în dificultate, generând adesea răspunsuri greșite formulate cu multă încredere.

Perianu face o paralelă istorică cu inventarea logaritmilor de către John Napier la începutul secolului al XVII-lea. Acel instrument a eliberat efortul uman de calculele repetitive, permițând dezvoltarea analizei matematice și a revoluției industriale.

Același tipar se repetă astăzi odată cu apariția sistemelor moderne de inteligență artificială. Profesorul Marius Perianu crede că adevărata provocare nu constă în teama că tehnologia va înlocui munca oamenilor, ci în riscul ca utilizatorii să renunțe la gândirea critică și să accepte oricărui rezultat generat automat fără o verificare riguroasă prealabilă.