Descoperiri istorice din cauza secetei: O navă din 1913 a ieșit la suprafață din apele râului Sava

Schimbările climatice majore și perioadele lungi de căldură extremă își pun amprenta asupra cursurilor de apă din Europa. Seceta prelungită provoacă scăderea dramatică a nivelului râurilor.

În acest context, apele tot mai puțin adânci din Serbia au scos la iveală o epavă veche de mai bine de un secol. Descoperirea a stârnit un interes deosebit în rândul specialiștilor și al localnicilor deopotrivă.

O relicvă din perioada austro-ungară vizibilă din nou în Serbia

Coca ruginită a unei nave celebre a ieșit la suprafață la începutul acestei luni din râul Sava, un important afluent al Dunării.

Epava se află în apropierea orașului sârb Sremska Mitrovica, la aproximativ șaptezeci de kilometri distanță nord-vest de capitala Belgrad. Fragmente din această structură mai fuseseră zărite în trecut. Dar nivelul actual extrem de scăzut al apei a făcut ca nava să devină vizibilă într-o măsură fără precedent.

Interesul local pentru această descoperire istorică este urmare a rarității unui astfel de spectacol vizual în zonă.

 „Au trecut câțiva ani de când a fost văzută ultima oară, așa că există un interes destul de mare”, a declarat istoricul Andrija Popovic, directorul muzeului orașului.

 „Este cu adevărat ceva ce nu vezi în fiecare zi”, a adăugat el referindu-se la ambarcațiune, supranumită de presă drept „Titanicul de pe Sava”.

Istoria zbuciumată a navei construite în 1913

Datele istorice arată că ambarcațiunea a fost construită în anul 1913 într-un șantier naval din Budapesta. În acea perioadă Ungaria făcea parte din Imperiul Austro-Ungar. Vasul avea o lungime de circa cincizeci și patru de metri și a primit inițial numele de „Vag”, după cel mai lung râu din Slovacia. Dotată cu un motor puternic cu aburi, nava a fost folosită intens pentru transportul de mărfuri grele de-a lungul Dunării.

Odată cu izbucnirea Primului Război Mondial, activitatea navei a fost în mare parte oprită. Destrămarea imperiului la finalul conflagrației mondiale a adus schimbări majore pentru această ambarcațiune. Aceasta a fost preluată de noul Regat al Sârbilor, Croaților și Slovenilor.

Botezul sub o nouă denumire a marcat o etapă importantă în existența vasului de transport.

 „Atunci a fost redenumită Slovenianul”, a spus Andrija Popovic, menționând că motivul exact al alegerii acestui nume rămâne învăluit în mister.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, după invadarea Iugoslaviei de către Germania nazistă, nava a fost utilizată de forțele antifasciste. În toamna anului 1944, după eliberarea Belgradului, vasul a fost pus în slujba transportului de răniți și echipament militar, pe măsură ce trupele germane erau împinse spre vest.

Tragedia a survenit la sfârșitul lunii aprilie 1945, atunci când nava a lovit o mină acvatică amplasată de trupele germane.

 „S-a scufundat și a rămas în același loc de atunci”, a declarat istoricul Andrija Popovic.

Impactul secetei asupra cursurilor de apă și a economiei

Fenomenul de secetă prelungită care afectează continentul european nu a adus la lumină doar această epavă istorică. În ultima perioadă, pe fondul scăderii nivelului Dunării și al altor fluvii, au fost descoperite numeroase alte vestigii. Printre acestea se numără o motocicletă militară nazistă la Budapesta, dar şi rămășițele unui mamut în Bulgaria. Totodată, au fost scoase la suprafaţă fundații ale unor poduri din secolul al patrulea.

Totuși, aceste fenomene hidrologice extreme afectează grav infrastructura energetică și aprovizionarea cu resurse de bază. Scăderea debitelor pe Dunăre și Rin a perturbat serios activitatea economică, producția de energie și transportul fluvial în mai multe state europene, provocând pierderi majore în agricultură și penurii de apă în diverse regiuni.