Peste 3,4 milioane de alegători din Bosnia și Herțegovina sunt chemați duminică la urne pentru alegerile generale din această țară. Scrutinul stabilește componența președinției tripartite, a Parlamentului federal și a legislativelor celor două entități care alcătuiesc statul, precum și președintele Republicii Srpska.
Potrivit Comisiei Electorale Centrale, în registrul electoral sunt înscrise 3.408.517 persoane pentru alegerile din 2026. Aproape 48.000 de alegători sunt înregistrați pentru a vota din afara țării, scrie AlJazeera.
Un sistem politic complicat
Bosnia și Herțegovina are unul dintre cele mai complicate sisteme politice din Europa. Statul este împărțit în două entități cu un grad ridicat de autonomie, Federația Bosnia și Herțegovina și Republica Srpska, în timp ce districtul Brčko are un statut special.
În acest sistem, alegătorii votează pentru cei trei membri ai Președinției Bosniei și Herțegovinei, pentru Camera Reprezentanților a Parlamentului național, pentru Camera Reprezentanților a Parlamentului Federației Bosnia și Herțegovina, pentru Adunarea Națională a Republicii Srpska și pentru președintele și vicepreședinții Republicii Srpska. În Federația Bosnia și Herțegovina sunt alese și parlamentele celor zece cantoane.
În total, în urma scrutinului vor fi aleși 518 reprezentanți, dintr-un număr de 7.028 de candidați certificați.
O țară împărțită între trei comunități
Viața politică din Bosnia și Herțegovina este puternic influențată de structura etnică a țării. Bosniacii, majoritar musulmani, sârbii, majoritar ortodocși, și croații, majoritar catolici, au propriile formațiuni politice importante și interese diferite în ceea ce privește modul în care ar trebui să funcționeze statul.
Această împărțire își are originea în războiul din Bosnia din 1992-1995 și în acordul de pace de la Dayton. Acesta a pus capăt conflictului și a creat actualul sistem instituțional. În practică, negocierile dintre reprezentanții celor trei comunități au un rol major în funcționarea instituțiilor centrale.
Tensiunile sunt deosebit de puternice în jurul Republicii Srpska. Entitatea este condusă politic de forțe sârbe care au susținut în ultimii ani o autonomie mai mare și, în cazul unor lideri, chiar separarea de Bosnia și Herțegovina. Astfel de demersuri au fost contestate de instituțiile centrale și de comunitatea internațională.
Alegerile au loc pe fondul blocajului politic
Scrutinul se desfășoară într-un moment în care Bosnia și Herțegovina se confruntă cu un nivel ridicat de polarizare politică, stagnare economică și dificultăți în adoptarea reformelor necesare pentru apropierea de Uniunea Europeană. Țara a primit statutul de candidat la aderarea la UE în 2022. Negocierile de aderare au fost deschise în 2024, însă progresele au fost încetinite de disputele interne.
Formațiunile naționaliste care reprezintă principalele comunități etnice rămân actori importanți. Partidele și alianțele care încearcă să depășească această structură etnică încearcă să obțină o reprezentare mai mare. Rezultatul alegerilor nu va determina imediat componența viitorului guvern central. Sistemul politic bosniac presupune negocieri între numeroase partide și reprezentanți ai diferitelor comunități, iar formarea coalițiilor poate dura.
Secțiile de votare se închid la ora 19:00
Secțiile de votare sunt deschise duminică între 07:00 și 19:00, ora locală. Comisia Electorală Centrală a stabilit 5.569 de secții de votare în Bosnia și Herțegovina, dintre care 5.121 sunt secții regulate, iar 385 sunt echipe mobile.
Primele rezultate sunt așteptate în cursul serii.
