Viitorul energiei verzi în România. O nouă centrală hidroelectrică ar putea deveni funcțională în 2029

Această hidrocentrală reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte aflate în portofoliul investițional al Hidroelectrica. Potrivit actului administrativ emis, punerea în funcţiune a hidrocentralei Surduc-Siriu va contribui la creşterea cantităţii de energie produsă cu 152 GWh/an. Totodată, va contribui la siguranţa aprovizionării cu energie electrică a sistemului energetic naţional. România şi-a asumat eliminarea etapizată a centralelor care funcţionează pe bază de lignit şi huilă, precum şi la creşterea capacităţii de stocare a energiei electrice.

Progrese importante pentru amenajarea hidroenergetică Surduc-Siriu

Proiectul are o istorie îndelungată, fiind marcat de lucrări ample începute încă din trecut. Importanța națională a fost subliniată oficial prin documente guvernamentale.

 „Această investiţie a fost declarată obiectiv de utilitate publică de interes naţional, prin Hotărârea Guvernului nr. 1087/02.10.2002 privind declararea utilităţii publice pentru lucrarea de interes naţional ‘Amenajarea hidroenergetică Surduc-Siriu’. Proiectul include elemente care nu au fost finalizate (…) iar în perioada de timp în care au fost lăsate nefinalizate sau nu au putut fi executate, unele dintre aceste elemente au suferit degradări”, s-a precizat în acordul de mediu al Ministerului Mediului Apelor şi Pădurilo, citat de Agerpres.

Ministerul Mediului preconizează că Centrala Hidroelectrică Nehoiaşu II ar putea fi pusă în funcţiune din anul 2029, după realizarea investiţiilor şi lucrărilor rămase neterminate. Stadiul actual al componentelor principale reflectă un grad avansat de execuție, majoritatea structurilor fiind deja ridicate.

Stadiul actual al lucrărilor și calendarul estimat pentru finalizare

Reprezentanții Ministerului Mediului au oferit detalii tehnice concrete despre stadiul în care se află șantierul amplasat pe râul Bâsca Mare, în județele Covasna și Buzău. Treapta Surduc-Nehoiaşu realizează o cădere brută de 488 de metri, iar puterea instalată a centralei este de 55 MW.

 „După finalizarea lucrărilor de construcţie, care sunt în derulare în prezent, în conformitate cu actele administrative deja emise, va urma punerea în funcţiune, cu condiţia obţinerii tuturor avizelor/autorizaţiilor legale necesare. În ceea ce priveşte gradul de realizare a barajului/amenajării la acest moment şi termenul estimat pentru punerea în funcţiune, facem următoarele precizări: Treapta Surduc-Nehoiaşu se află în curs de execuţie şi este amplasată pe râul Bâsca Mare în judeţele Covasna şi Buzău, realizând o cădere brută de 488 m. Puterea instalată a centralei Nehoiaşu II este de 55 MW. Stadiul de realizare al principalelor obiecte este următorul: aducţiunea principală: lucrări construcţii – 99%; Baraj Surduc – lucrări construcţii – 78%; CHE Nehoiaşu II – lucrări construcţii – 85%. Termenul estimat pentru punerea în funcţiune a CHE Nehoiaşu II este anul 2029”, a transmis Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor.

Valoarea contractelor pentru continuarea lucrărilor este redusă comparativ cu un proiect nou. Acest lucru este deoarece o mare parte din infrastructură este deja gata. Clădirea centralei este realizată integral. Restul intervențiilor presupun lucrări de betonare la nivelul turbinei şi betonare la nivelul generatoarelor și ghidaj. De asemenea, mai trebuie făcute finisaje interioare, instalații electrice, termice și sanitare. Totodată, mai rămân execuția stației de transformare, precum și montarea echipamentelor hidromecanice și electrice.

Dezbateri privind eficiența energetică

În luna octombrie a anului trecut, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, s-a deplasat în comuna Gura Teghii din judeţul Buzău. Acolo, ea a discutat cu localnicii pe tema continuării lucrărilor de construcţie a hidrocentralei Surduc. Comunitatea locală și-a exprimat nemulțumirea prin afișarea unor mesaje critice.

Printre lozincile prezente la proteste s-au numărat „Barajul Surduc, pe hârtie energie, în realitate secetă şi o mare prostie”, „Nu furaţi râul Bâsca Mare. El este al comunităţii. Uniţi salvăm râul Bâsca Mare” sau „Apă deturnată, viaţă anulată. Barajul Surduc, Valea Bâscii secetă”.

„Nu hidroenergia salvează România“

Discuțiile privind utilitatea unor astfel de investiții au generat opinii diferite și în rândul parlamentarilor. Deputatul USR de Buzău Marius Alecsandru, prezent la acel moment în localitatea Gura Teghii, a adus în discuție alternative moderne pentru sistemul energetic național. El a subliniat că prioritatea o reprezintă capacitățile de stocare.

 „Insist de mai bine de un an de zile pe această idee, că nu hidroenergia salvează România, ci investiţiile în sistemele de stocare, o variantă care are o implementare rapidă fiind stocarea în bancuri de baterii. Bulgaria a făcut asta, a fost mai abilă decât multe alte ţări europene şi acum stă cel mai bine la acest aspect, noi fiind nevoiţi să vindem ieftin energie la prânz către ei şi să cumpărăm seara la un pret de 8-10 ori mai mare.

Aceste minihidrocentrale aflate în discuţie pot fi destinate mai ales pentru rezolvarea dezechilibrelor din reţea, dar mă refer la cele care au acumulare, căci cele care nu au, cum este situaţia amenajării Surduc – Nehoiasu II, nu pot ajuta nici chiar la potabilizare. Din cauza debitelor de munte care sunt în continuă scădere ca medii anuale, din analizele pe care le-am făcut fiind o scădere de aproape 20% pe o perioadă de 5 ani, şi producţia pe hidro a ţării nu este wow”, a transmis deputatul Marius Alecsandru.

Măsuri stricte pentru protecția mediului înconjurător

Acordul de mediu emis de Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor impune o serie de măsuri stricte referitoare la protecţia ecosistemului. Specialiştii subliniază importanța unei monitorizări constante a factorilor de mediu. Astfel se va evalua impactul lucrărilor atât în timpul execuției, cât și după finalizarea investiției.

Documentația oficială evidențiază faptul că abandonarea sau renunțarea la acest proiect ar genera efecte negative majore asupra regiunii.

 „Finalizarea obiectivului de investiţii ‘Amenajarea Hidroenergeţică Surduc-Siriu’ este necesară şi oportună din perspectiva contribuţiei lui directe la realizarea obiectivelor naţionale, regionale şi locale în domeniul politicilor de energie şi mediu, în acord cu respectarea principiilor dezvoltării durabile. Nerealizarea proiectului implică menţinerea structurilor existente care, fără anumite intervenţii, se vor degrada, cu implicaţii majore de natură socială şi de mediu; dezafectarea obiectivelor construite până în prezent nu poate fi acceptată având în vedere impactul major pe care aceasta le-ar avea asupra factorilor de mediu pe o perioadă îndelungată”, s-a precizat în documentul emis de autorităţi.

Complexul de lucrări pentru Amenajarea Hidroenergetică Surduc-Siriu a fost demarat inițial în anul 1981. Acesta se desfășoară pe teritoriul a trei județe: Buzău, Covasna şi Vrancea. Axa principală a proiectului vizează amenajarea râului Buzău, alături de afluenții săi Bâsca Mare, Bâsca Mică şi Zăbala.

Rolul strategic al Hidroelectrica în sectorul energetic național

Amenajarea Hidroenergetică Surduc-Siriu reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte aflate în portofoliul investițional al Hidroelectrica. Realizarea Centralei Hidroelectrice Nehoiașu II este esențială pentru finalizarea întregii trepte Surduc-Nehoiaşu. Ea este importantă și pentru creșterea producției de energie regenerabilă a companiei pe termen lung.

Hidroelectrica deține poziția de cel mai mare producător de energie regenerabilă din România. Compania administrează un portofoliu impresionant. Acesta este alcătuit din 188 de centrale hidroelectrice care însumează o putere totală de 6,4 GW. La acestea se adaugă parcul eolian Crucea, dotat cu o putere instalată de 108 MW. De asemenea, compania ocupă locul I în topul național al furnizorilor de energie electrică, având în vedere mărimea portofoliului de clienți deserviți la nivel național.

Noua centrală va fi dotată cu un hidroagregat modern de tip Francis, având o putere de 55 MW. Odată ce toate lucrările vor fi finalizate și instalațiile puse în funcțiune, unitatea va genera aproximativ 150 GWh de energie electrică în fiecare an, aducând un aport însemnat la acoperirea consumului intern și la reducerea emisiilor poluante în sectorul energetic.