Europenii beau din ce în ce mai multă cafea, dar plătesc tot mai mult pentru ea

În 2015, statele membre importau aproximativ 2,7 milioane de tone de cafea din țări din afara UE. Zece ani mai târziu, cantitatea a ajuns la 2,9 milioane de tone. Ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 7%. În aceeași perioadă, valoarea importurilor a urcat de la 8,6 miliarde de euro la 18,7 miliarde de euro, adică o creștere de peste 117%.

Brazilia și Vietnam furnizează mai mult de jumătate din cafeaua importată

Piața europeană depinde în mare măsură de câteva mari țări producătoare.

Brazilia a fost în 2025 principala sursă de cafea pentru Uniunea Europeană, cu aproximativ 1,005 milioane de tone, echivalentul a 34% din totalul importurilor de cafea din afara UE. Vietnamul a ocupat locul al doilea, cu 587.500 de tone, respectiv 20%.Împreună, cele două țări au furnizat aproximativ 54% din cafeaua importată de UE din afara blocului comunitar.

Pe următoarele locuri s-au aflat:

• Uganda – 262.400 de tone, 9%;
• Columbia – 162.900 de tone, 6%;
• Honduras – 136.500 de tone, 5%.

Aceste date arată cât de concentrată este aprovizionarea europeană cu materie primă pentru una dintre cele mai consumate băuturi.

Germania este principalul punct de intrare

O parte importantă a cafelei importate de UE intră prin câteva mari piețe comerciale.

Germania a importat în 2025 aproximativ 1,01 milioane de tone, echivalentul a 34% din totalul importurilor de cafea din afara UE. Italia a urmat cu 608.000 de tone, Spania cu 281.600 de tone, Belgia cu 269.200 de tone și Țările de Jos cu 216.600 de tone. Primele cinci state au concentrat astfel aproximativ 82% din importurile extra-UE de cafea.

Cifrele trebuie însă interpretate cu atenție: țara care declară importul nu este obligatoriu și țara în care cafeaua este consumată. Germania, Belgia și Țările de Jos sunt și importante centre comerciale, logistice și de procesare, astfel încât o parte din cafeaua importată poate fi ulterior distribuită către alte state membre.

UE importă cafea verde și o transformă în produs finit

Cafeaua nu ajunge în Europa doar pentru a fi revândută sub forma boabelor.

O parte importantă a materiei prime este prăjită, măcinată, decofeinizată, ambalată sau transformată în alte produse înainte de a ajunge la consumator.

Datele Eurostat privind producția industrială arată că în 2025 Uniunea Europeană a produs peste 2,2 milioane de tone de cafea, cafea decofeinizată sau cafea prăjită, inclusiv înlocuitori de cafea.Cantitatea a fost cu 12% mai mare decât în 2015, când producția se ridica la aproximativ 2 milioane de tone. Valoarea producției din 2025 a fost de aproape 19 miliarde de euro.

Germania și Italia domină producția europeană

Germania a fost în 2025 cel mai mare producător european de cafea din categoria monitorizată de Eurostat, cu 561.200 de tone, echivalentul a 25% din producția UE. Italia a produs 514.200 de tone, respectiv 23%, iar Spania 211.900 de tone, adică 10%.

Au urmat:

• Franța – 146.800 de tone;
• Polonia – 134.800 de tone;
• Suedia – 79.400 de tone;
• Finlanda – 39.000 de tone.

Împreună, aceste șapte țări au realizat 77% din producția europeană.

Nici Germania, nici Italia și nici Spania nu cultivă cafea la scară comercială relevantă pentru aceste volume. În acest caz, termenul „producție” se referă la produsele din cafea fabricate industrial, nu la cultivarea boabelor. Eurostat precizează că statisticile de producție includ cafeaua prăjită, cafeaua decofeinizată și anumiți înlocuitori de cafea.

De ce a crescut atât de mult valoarea importurilor?

Diferența dintre cele două evoluții este probabil cea mai importantă informație din statisticile Eurostat. În zece ani, cantitatea importată a crescut de la 2,7 la 2,9 milioane de tone. Valoarea, însă, a crescut de la 8,6 la 18,7 miliarde de euro.

Asta înseamnă că piața europeană a plătit, în medie, mult mai mult pentru fiecare kilogram importat decât în urmă cu un deceniu. Calculul simplu al valorii medii declarate indică o creștere de la aproximativ 3,19 euro/kg în 2015 la aproximativ 6,45 euro/kg în 2025.

Este însă important ca această diferență să nu fie prezentată drept un „preț la raft”. Este o valoare medie a comerțului exterior. În interiorul ei intră tipuri diferite de cafea, calități, forme de produs și fluxuri comerciale. Eurostat arată că datele comerciale sunt disponibile atât ca valoare, cât și ca volum, la nivel detaliat de produs și partener comercial.

Cafeaua, printre produsele agricole care au scumpit importurile europene

Datele Comisiei Europene privind comerțul agroalimentar confirmă presiunea prețurilor asupra pieței cafelei.

În 2024, valoarea importurilor europene de cafea, ceai, cacao și condimente a crescut puternic, iar cafeaua a avut o contribuție importantă la această evoluție. Comisia Europeană a estimat că importurile de cafea au crescut cu 2,9 miliarde de euro, sau 28%, în 2024, până la 13,6 miliarde de euro. Creșterea a fost explicată în principal de majorarea prețurilor, estimată la 17%.

Datele pentru 2025 arată că presiunea asupra prețurilor materiilor prime agricole a continuat să fie importantă. Comisia Europeană a arătat că prețurile de import pentru produsele agroalimentare ale UE au crescut în medie cu 10% în 2025, iar cafeaua și cacaua au fost printre produsele care au contribuit semnificativ la creșterea valorii importurilor.

Mai multă cafea procesată în Europa

Creșterea producției industriale europene oferă un al doilea indiciu important.

În 2015, UE producea aproximativ 2 milioane de tone de cafea, cafea decofeinizată, cafea prăjită și înlocuitori de cafea. În 2025, volumul a depășit 2,2 milioane de tone. Creșterea de 12% este mai mare decât avansul de aproximativ 7% al importurilor de cafea din afara UE.

Asta nu înseamnă automat că europenii au consumat cu 12% mai multă cafea. Producția industrială include și produse destinate exportului, iar importurile includ categorii diferite de cafea.

Dar datele arată fără dubiu că industria europeană de procesare și fabricare a produselor din cafea a crescut în ultimul deceniu.

O piață globală de care Europa depinde

Cafeaua are o particularitate față de multe alte produse alimentare: materia primă nu poate fi produsă în cantități semnificative în cea mai mare parte a Europei.

Aprovizionarea depinde de regiunile tropicale producătoare, în special America Latină, Asia și Africa. Brazilia și Vietnam au furnizat împreună mai mult de jumătate din importurile extra-UE din 2025. Columbia, Uganda și Honduras au completat o parte importantă din aprovizionare.

Orice schimbare majoră în producția, logistica sau prețurile din aceste regiuni poate ajunge, prin lanțul internațional de aprovizionare, până la prăjitorie și apoi la consumatorul european.

De la boabă la ceașcă

Drumul cafelei până la consumator este mai lung decât pare.

Boabele sunt cultivate în țările producătoare, recoltate, procesate și exportate. După intrarea în Europa, cafeaua poate fi depozitată, transportată, prăjită, măcinată și ambalată înainte de a ajunge în magazine, cafenele sau restaurante.

Fiecare etapă adaugă costuri și valoare. De aceea, diferența dintre valoarea importului de cafea și valoarea producției europene de produse din cafea nu trebuie privită ca o simplă marjă de profit. Sunt categorii statistice diferite, care includ produse și etape diferite ale lanțului economic.

Totuși, datele oferă o imagine clară: Europa nu este doar un mare consumator de cafea, ci și un important centru de procesare și comercializare.

Cafeaua a devenit mai valoroasă pentru economia europeană

În 2015, UE importa cafea din afara blocului în valoare de 8,6 miliarde de euro. În 2025, factura ajunsese la 18,7 miliarde de euro. Cantitatea a crescut doar cu aproximativ 7%, în timp ce valoarea a crescut cu peste 117%.

Acesta este principalul mesaj al noilor date Eurostat: Europa nu importă cu mult mai multă cafea decât acum zece ani, dar cafeaua importată valorează mult mai mult.

În același timp, industria europeană a crescut producția de cafea prăjită, decofeinizată și produse conexe la peste 2,2 milioane de tone.

Pentru consumator, aceste cifre se traduc într-o realitate simplă: cafeaua a devenit o piață în care materia primă, procesarea și distribuția au o valoare economică tot mai mare.