Companiile din energie își majorează profiturile, criza e alimentată de conflictele armate. Cât câștigă giganții internaționali și ce se întâmplă în România

Conflictele armate au un cost pentru economii și consumatori. Dar efectele lor financiare nu sunt aceleași pentru toți participanții la piața energiei. Perturbarea aprovizionării cu hidrocarburi poate scumpi carburanții și gazele, însă poate aduce câștiguri suplimentare companiilor care beneficiază de marje de rafinare mai mari, de prețuri favorabile sau de volatilitatea piețelor.

Cele mai mari companii din energie la nivel mondial

După venituri, printre cei mai mari jucători globali din energie se numără grupuri petroliere integrate, companii de stat și operatori de infrastructură electrică. Clasamentul de mai jos este orientativ, pe baza veniturilor anuale raportate, nu a profitului obținut din criza energetică, potrivit Fortune.

Shell acumulează câștiguri ajustate de 10,8 miliarde de dolari

Shell a raportat câștiguri ajustate de 10,814 miliarde de dolari în trimestrul al treilea, față de 5,432 miliarde de dolari în aceeași perioadă din 2025. Profitul atribuibil acționarilor a fost de 12,057 miliarde de dolari. Fluxul de numerar din activitățile operaționale a ajuns la 21 miliarde de dolari. Compania a indicat marjele mai mari de rafinare și prețurile mai ridicate ale gazelor naturale lichefiate printre factorii favorabili.

În spatele acestor rezultate se află o piață afectată de perturbări geopolitice majore. Blocada de facto a Strâmtorii Ormuz, rută esențială pentru transportul mondial de petrol și gaze naturale lichefiate, a restrâns fluxurile comerciale. A contribuit și la creșterea prețurilor. În paralel, sancțiunile occidentale împotriva Rusiei, inclusiv restricțiile privind transportul și comercializarea petrolului, redesenează rutele de aprovizionare și condițiile în care hidrocarburile rusești ajung pe piețele internaționale. Cele două fenomene au efecte care se pot suprapune, dar nu sunt identice. Restricționarea exporturilor dintr-o regiune poate reduce oferta disponibilă, în timp ce sancțiunile asupra Rusiei urmăresc să limiteze veniturile Moscovei. Scumpirea petrolului poate însă majora valoarea exporturilor rusești, chiar dacă restricțiile comerciale continuă să le îngreuneze. În iunie, Comisia Europeană a propus menținerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc la 44,10 dolari pe baril până în ianuarie 2027. S-au invocat inclusiv efectele perturbărilor din Strâmtoarea Ormuz asupra mecanismului de plafonare.

Rezultatele financiare pe primele nouă luni ale anului au fost publicate de compania Shell în 29 octombrie 2026.

„Concentrarea constantă a companiei Shell asupra performanței operaționale a permis obținerea unor rezultate foarte solide într-un trimestru marcat, în continuare, de perturbări grave ale sistemului energetic global. Le sunt recunoscător echipelor noastre din întreaga lume, care continuă să lucreze neobosit pentru a produce și furniza energia de care au nevoie clienții noștri” scria ieri Wael Sawan, CEO-ul companiei Shell pe pagina sa de LinkedIn.

Rezultatele financiare ajută Shell să răscumpere din acțiunile proprii

CEO-ul Wael Sawan a anunțat achiziția altor companii pe întreg lanțul de activități și investiții importante.

„Ne-am consolidat și mai mult portofoliul, prin investiții riguroase orientate către creșterea pe termen lung, concretizate în:

• Finalizarea achiziției ARC Resources, ceea ce ne consolidează baza de resurse pentru deceniile următoare și completează prezența noastră actuală în Canada.
• Anunțarea deciziei finale de investiție pentru extinderea proiectului LNG Canada, demers care va dubla capacitatea de lichefiere a gazelor în cadrul acestei unități, contribuind astfel la satisfacerea cererii globale în creștere de GNL (gaz natural lichefiat).
• Achiziția Tri Star Energy, care a dus la mai mult decât dublarea numărului de puncte de vânzare deținute de companie în SUA.

De asemenea, am anunțat astăzi un nou program de răscumpărare de acțiuni, în valoare de 5 miliarde de dolari” a precizat Warl Sawan.

Saudi Aramco, un reper pentru comparația dintre venituri și profit

În primul trimestru din 2026, compania saudită a raportat un profit net ajustat de 33,6 miliarde de dolari. E o diferență mare față de cele 26,6 miliarde din primul trimestru din 2025. Fluxul de numerar din exploatare a fost de 30,7 miliarde de dolari. Aceste date oferă un reper pentru felul în care un producător cu acces la resurse importante de hidrocarburi poate avea rezultate diferite de cele ale companiilor cu activități puternice de rafinare și tranzacționare.

Comentând rezultatele și subliniind contectul legat de conflictele armate din zonă, Amin H. Nasser, Președinte și CEO al Aramco, a declarat:

„Performanța Aramco din primul trimestru reflectă o reziliență puternică și o flexibilitate operațională într-un context geopolitic complex. Conducta noastră Est-Vest, care a atins capacitatea maximă de 7,0 milioane de barili de țiței pe zi, s-a dovedit a fi o arteră vitală de aprovizionare, contribuind la atenuarea impactului unui șoc energetic global și oferind sprijin clienților afectați de restricțiile de transport prin Strâmtoarea Ormuz.

Evenimentele recente au demonstrat clar contribuția esențială a petrolului și gazelor la securitatea energetică și la economia globală, constituind o reamintire puternică a faptului că o aprovizionare fiabilă cu energie este crucială.

În ciuda acestor provocări, Aramco rămâne concentrată pe prioritățile sale strategice și valorifică atât infrastructura internă, cât și rețeaua sa globală pentru a gestiona perturbările. Angajații noștri au dat dovadă, de asemenea, de un profesionalism, o determinare și o expertiză remarcabile, permițându-ne să continuăm să răspundem nevoilor clienților și acționarilor noștri.”

TotalEnergies, profit ajustat de 9,1 miliarde de dolari în trimestrul al treilea

Un alt exemplu este TotalEnergies, care a raportat pentru trimestrul al treilea din 2026 un profit net ajustat de 9,1 miliarde de dolari, cu 127% peste nivelul din perioada similară a anului trecut. Profitul diviziei de rafinare și produse chimice a ajuns la 3,6 miliarde de dolari, de peste cinci ori mai mult decât cu un an înainte, iar veniturile din activitățile de gaze naturale lichefiate au fost susținute de creșterea prețurilor și de tranzacționare. Compania a beneficiat de oferta redusă de produse petroliere pe piețele internaționale, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.

Anunțul a fost publocat ieri, 29 octombrie 2026. Consiliul de Administrație al TotalEnergies SE, prezidat de directorul general Patrick Pouyanné, se reunise la cu o zi înainte. Cu acest prilej au fost aprobate situațiile financiare aferente trimestrului al III-lea al anului 2026. Patrick Pouyanné, președintele și directorul general a declarat:
„Într-un context de prețuri ridicate, caracterizat prin niveluri istorice ale marjelor de rafinare și o piață a gazelor în creștere, TotalEnergies își valorifică din nou pe deplin modelul de afaceri integrat și diversificarea geografică, înregistrând un profit net ajustat de 9,1 miliarde de dolari și un flux de numerar de 12,3 miliarde de dolari în al treilea trimestru – o creștere semnificativă față de trimestrul anterior”.

Profiturile record reaprind dezbaterea privind taxarea câștigurilor excepționale

Rezultatele financiare record ale TotalEnergies au readus în prim-plan, în Franța, discuția despre taxarea suplimentară a profiturilor excepționale obținute de companiile din sectorul combustibililor fosili. În timp ce prețul motorinei a urcat la peste 2,35 euro pe litru în unele benzinării, grupul francez a menținut un plafon de 2,25 euro pe litru pentru motorină. De asemenea, a ținut la 1,99 euro pe litru prețul pentru benzină în rețeaua sa din Franța. Compania susține că măsura, aplicată în cele aproximativ 3.300 de stații, a costat circa 500 de milioane de euro. Aceasta i-a adus și un avantaj comercial. Cota sa pe piața distribuției de carburanți a crescut de la 23% în 2025 la peste 30%.

Politica de plafonare a prețurilor a devenit, astfel, atât un instrument de sprijin pentru consumatori, cât și un avantaj competitiv pentru companie, într-o perioadă în care carburanții s-au scumpit puternic. În paralel, organizații neguvernamentale și reprezentanți ai sindicatelor cer ca profiturile excepționale ale companiilor petroliere să fie taxate, iar veniturile suplimentare să finanțeze serviciile publice, tranziția energetică și măsuri de sprijin pentru gospodării. Directorul general al TotalEnergies, Patrick Pouyanné, a avertizat că o eventuală suprataxare ar putea duce la renunțarea la plafonarea prețurilor.

Gazele scumpe și perturbarea aprovizionării au adus câștiguri suplimentare

Gazele naturale au reprezentat o altă sursă importantă de profit pentru TotalEnergies. În trimestrul al treilea din 2026, activitățile integrate de gaze naturale lichefiate (GNL) au generat venituri de aproximativ 1,9 miliarde de dolari, susținute de creșterea prețurilor și de performanța tranzacțiilor comerciale. Prețul gazelor tranzacționate pe piața europeană de referință a depășit miercuri, 28 octombrie, pragul de 100 de euro pe megawatt-oră, pentru prima dată din 2022. Scumpirea este asociată perturbărilor transporturilor de GNL din Orientul Mijlociu și îngrijorărilor privind refacerea stocurilor europene înainte de iarnă.

Directorul general Patrick Pouyanné a explicat performanța grupului prin prețurile ridicate ale energiei, marjele excepționale din rafinare și diversificarea geografică și operațională a companiei. Deși producția de hidrocarburi a crescut față de trimestrul precedent, aceasta a rămas cu aproximativ 1% sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. TotalEnergies estimează că, în absența impactului conflictului din Orientul Mijlociu, producția ar fi înregistrat o creștere de peste 4% față de trimestrul al treilea din 2025.

Efectele crizei se propagă însă dincolo de bilanțurile companiilor energetice. Gazele mai scumpe pun presiune asupra prețurilor electricității și costurilor industriilor mari consumatoare de energie, în timp ce scumpirea carburanților afectează direct bugetele gospodăriilor și costurile de transport. Contrastul dintre câștigurile unor companii și cheltuielile suportate de consumatori explică de ce rezultatele TotalEnergies au devenit un nou punct de dispută privind distribuirea beneficiilor și costurilor generate de criza energetică.

În România, cine a câștigat din scumpirea energiei?

Tendința se vede și în România. OMV Petrom a raportat un profit net de 4,057 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026. Profitul e în creștere cu 18% față de perioada similară din 2025. Nu e o coincidență supraputerea peste conflictele armate din imediata apropiere și din Orientul Mijlociu. Veniturile din vânzări au urcat cu 31%, la 35,165 miliarde de lei. Compania a atribuit rezultatele prețurilor mai mari ale materiilor prime și contribuției tuturor segmentelor de activitate. Profitul operațional ajustat al diviziei de rafinare și marketing a crescut cu 59%, până la 2,824 miliarde de lei, pe fondul marjelor de rafinare mai mari și al volumelor vândute.

În România, raportările companiilor arată de ce este important să analizăm separat producția de petrol și gaze, rafinarea, electricitatea și transportul energiei. Evoluția prețurilor pe fondul criei generate de conflictele armate nu afectează toate segmentele în aceeași măsură.

OMV Petrom, profit net de 4,1 miliarde de lei în primele nouă luni +18% anual

Rezultatele publicate la 29 octombrie arată venituri din vânzări de 35,16 miliarde de lei și investiții de 6,6 miliarde de lei în perioada ianuarie–septembrie 2026. Profitul net din trimestrul al treilea a fost de 2,256 miliarde de lei, cu 68% peste nivelul din perioada similară a anului precedent.

Marja de rafinare a companiei a ajuns la 26,5 dolari/baril în primele nouă luni, comparativ cu 10,9 dolari/baril în 2025. Compania a precizat însă că avantajul a fost parțial compensat de costurile mai mari pentru aprovizionarea cu țiței, logistică și asigurări.

Prețurile rămân ridicate cât timp continuă conflictele armate

„Tensiunile geopolitice exercită o presiune tot mai mare asupra piețelor energetice si a securității aprovizionării. Restricțiile
privind transportul prin Strâmtoarea Ormuz si Strâmtoarea Bab el-Mandeb îngreunează transportul petrolului și al gazelor
naturale, crescand costurile de transport și timpii de livrare. În acelasi timp, atacurile rusești afectează infrastructura energetică
a Ucrainei, în timp ce atacurile ucrainene asupra principalelor rafinării rusesti pot reduce capacitatea de procesare a acestora.
Atât timp cât aceste perturbări persistă, riscurile legate de aprovizionare și preturile vor rămâne ridicate. Europa se confruntă
cu un risc crescut de penurie de motorină, deoarece oprirea rafinăriilor și dificultățile legate de importuri pot reduce oferta
disponibilă. Dacă aceasta se va transforma într-o penurie pe scară largă va depinde, printre alți factori, de nivelul stocurilor,
aprovizionarea alternativă și durata perturbărilor.

Deși prețul petrolului și marjele de rafinare se mențin la un nivel ridicat, creșterea intervențiilor în sfera de reglementare – cum
ar fi plafonarea marjelor pentru motorina și benzina vândute în România la nivelul mediu din 2025 sau contribuția de solidaritate
introdusă în România, începand cu aprilie 2026, în contextul declarării stării de criză ca urmare a escaladărilor din Orientul
Mijlociu – au limitat potențialul de creștere pe perioada stării de criză. În funcție de contextul pietei, persistă riscul unor
intervenții suplimentare” au declarat reprezentanții grupului OMV Petrom cu ocazia publicării datelor economice.

Hidroelectrica și Nuclearelectrica, un termen de comparație pentru producția de electricitate

Pentru comparația financiară trebuie urmărite veniturile, profitul și producția. Ținem astfel cont că rezultatele hidrocentralelor depind inclusiv de condițiile hidrologice și de prețurile de vânzare. Hidroelectrica raportase anterior o creștere cu 5% a cifrei de afaceri pe 2025. În același timp, înregistrase o scădere cu 20% a profitului net. Acest exemplu arată că evoluția veniturilor nu se traduce automat în creșterea profitului.

Grupul Hidroelectrica a publicat rezultatele financiare și operaționale pentru primele perioade din 2026. Au fost incluse în acestea și raportul semestrial și indicatorii preliminari pentru primele 9 luni (T3 2026). Rezultatele finale vor fi aduse ls cunoștințăp în 16.11.2026.

Conform raportului preliminar transmis către Bursa de Valori București, Hidroelectrica a raportat câteva dare depre producția de energie. Producția brută de energie electrică a fost de 9.601 GWh. Valoarea este în creștere cu 10% față de 8.732 GWh în 9L 2025).

Producția hidro brută a fost de 9.416 GWh (în creștere cu 10% față de 8.542 GWh). Producția neta de energie electrică și volumele totale vândute au înregistrat de asemenea un avans de aproximativ 10%–12%.

Situațiile financiare publicate pentru primele șase luni din 2026 ale Nuclearelectrica indică un profit net de aproximativ 1,184 miliarde lei. Raportul semestrial privind activitatea economico-financiară a fost publicat pe 14 august 2026. La jumătatea anului 2026, SNN obtinuse un profit net de 1.183.970 mii lei. Nivelul ete crescut cu 36% față de persioada corespunzătore anului anterior.

Veniturile din exploatare au crescut cu 2,0% în principal ca urmare a creșterii veniturilor din vânzarea energiei electrice cu 2,7%. Aceasta a fost determinata de creșterea cu 12,7% a prețului mediu ponderat al energiei electrice vânduta în perioada 01 ianuarie – 30 iunie 2026, comparativ cu prețul mediu ponderat din aceeași perioadă a anului 2025. Vânzările totale de energie electrica au fost mai mici cu 11,7%.

Imaginea de ansamblu a pieței românești

Romgaz a publicat la 27 octombrie 2026 un raport cu indicatorii operaționali preliminari pentru primele nouă luni. Acesta este un punct de pornire pentru analiza evoluției producției și a activității companiei, dar nu trebuie confundat cu o raportare completă a profitului trimestrial.

Potrivit unei analize Mediafax publicate în martie 2026, cele opt mari companii energetice listate la BVB au însumat în 2025 o cifră de afaceri de 69,4 miliarde de lei. Profitul lor net a fost de 13,4 miliarde de lei. Cifra de afaceri a crescut cu 1%, în timp ce profitul net agregat a scăzut cu 6%.

Pe lângă acele companii analizate mai sus, merită urmărite Transgaz, Transelectrica, Conpet și Oil Terminal. Acestea operează infrastructură de transport, sistemul energetic sau servicii logistice. Ele au modele de afaceri diferite de cele ale producătorilor și rafinăriilor.

Aceste rezultate nu înseamnă că fiecare companie energetică profită în aceeași măsură de criza declanșată de conflictele armate. Producătorii, rafinăriile, comercianții și operatorii de infrastructură au modele de afaceri diferite. Prețurile ridicate pot majora simultan veniturile și costurile.

Rămâne însă o întrebare esențială. Cât din costul crizelor geopolitice este suportat de consumatori și cât se reflectă în câștigurile companiilor care operează pe piețele energetice globale?