Moody’s menține ratingul Franței, dar avertizează că riscurile financiare persistă

Așteptările privind o retrogradare a ratingului suveran al Franței nu s-au confirmat. Agenția Moody’s a decis vineri seară să mențină calificativul țării la Aa3, cu perspectivă negativă. Decizia oferă guvernului un răgaz, însă economiștii avertizează că problemele bugetare și tensiunile politice rămân nerezolvate.

Costurile împrumuturilor au crescut puternic, iar protestele și blocajele politice sporesc neliniștea investitorilor. În aceste condiții, menținerea ratingului nu reprezintă o garanție că situația finanțelor publice se va îmbunătăți.

Guvernul salută decizia Moody’s

Agenția americană și-a justificat hotărârea prin așteptarea că Franța va adopta un buget pentru 2027 care să reducă deficitul. Moody’s anticipează, de asemenea, o temperare a costurilor de finanțare și a tensiunilor sociale în lunile următoare.

Reacția executivului a venit imediat după anunț. Roland Lescure, ministrul Economiei, a prezentat decizia drept o recunoaștere a solidității economiei franceze și a credibilității bugetului propus de guvern. El a insistat că adoptarea până la sfârșitul anului a unui buget „responsabil”, care să reducă deficitul la 5%, nu poate fi negociată.

Premierul Sébastien Lecornu a adoptat un ton mai defensiv într-un mesaj publicat pe platforma X. El a susținut că hotărârea Moody’s contrazice previziunile pesimiste ale unor experți și ale celor care speculează pe seama datoriei franceze.

Menținerea ratingului oferă doar un răgaz

O retrogradare părea probabilă înaintea anunțului. Théophile Legrand, strateg specializat în piețele de obligațiuni la Natixis, considera că acesta era scenariul principal. Într-o declarație acordată Euronews înaintea deciziei, el a explicat că piețele anticipaseră deja în mare măsură o asemenea schimbare.

Din acest motiv, o eventuală retrogradare nu ar fi provocat neapărat, de una singură, o reacție puternică. Menținerea calificativului reprezintă, în schimb, o surpriză favorabilă pe termen scurt pentru guvern și investitori, a apreciat economistul după anunț.

Perspectiva negativă păstrează însă deschisă posibilitatea unei retrogradări ulterioare. Decizia agenției nu trebuie interpretată ca un vot de încredere în evoluția finanțelor publice, a avertizat Legrand.

Protestele din 24 octombrie, un test pentru guvern

Investitorii urmăresc și manifestațiile programate pentru sâmbătă, 24 octombrie. Mobilizarea este considerată un test pentru capacitatea executivului de a gestiona tensiunile, după tulburările din 17 octombrie.

Théophile Legrand a atras atenția că evoluția protestelor va conta pentru percepția piețelor asupra stabilității politice. Chiar dacă nu se repetă incidentele din săptămâna precedentă, efectul ar putea însemna doar o pauză temporară.

Economistul consideră că persistența incertitudinii politice reprezintă un motiv important de îngrijorare. Aceasta ar putea menține presiunea asupra obligațiunilor franceze.

Jérémie Peloso, strateg-șef pentru Europa la BCA Research, a spus că violențele din timpul protestelor au agravat situația. În opinia sa, cauzele principale sunt însă blocajul politic, lipsa unor planuri bugetare ambițioase și deteriorarea finanțelor publice.

Costurile împrumuturilor au depășit pragul de 5,1%

Randamentele obligațiunilor franceze au crescut puternic în această săptămână. Miercuri, dobânda titlurilor de stat pe zece ani a depășit 5,1%, pentru prima dată din 2002. Înaintea începerii războiului dintre Statele Unite și Iran, aceasta se situa la aproximativ 3,2%, nivel considerat deja ridicat.

Jérémie Peloso avertizează că această creștere are consecințe negative pentru economia franceză. Efectele pot fi deosebit de apăsătoare pe piața imobiliară, unde accesul la credite devine tot mai dificil.

În opinia sa, investitorii tratează acum datoria publică franceză cu o neîncredere tot mai mare. Explicația ține de traiectoria nesustenabilă a finanțelor publice, dar și de revenirea inflației pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. La acestea se adaugă creșterea economică slabă și așteptările privind majorarea dobânzilor-cheie ale Băncii Centrale Europene.

Peloso nu exclude totuși o revenire temporară a cumpărătorilor pe piața obligațiunilor franceze. După creșterea rapidă a randamentelor, unii investitori ar putea considera titlurile mai atractive. Pierderile de pe piețele bursiere ar putea încuraja, la rândul lor, mutarea unor fonduri către obligațiuni, considerate în mod tradițional active de refugiu.

Pierderile de pe bursă amplifică îngrijorările investitorilor

Tensiunile s-au reflectat și în evoluția acțiunilor franceze. Carrefour a pierdut peste 13% la bursă după ce grupul a estimat la 80–200 de milioane de euro costurile jafurilor din 17 octombrie.

În sectorul bunurilor de lux, Kering a scăzut cu 16%, iar Hermès cu 7%. Evoluțiile au venit pe fondul rezultatelor trimestriale mai slabe și al magazinelor vandalizate în timpul protestelor.

Aceste pierderi adaugă o sursă de îngrijorare pentru investitori, într-un moment în care piața obligațiunilor este deja sub presiune. Peloso avertizează că o eventuală revenire a cumpărătorilor nu trebuie confundată cu o rezolvare a problemelor structurale.

El descrie datoria publică franceză drept o „adevărată bombă cu ceas”. Riscurile sunt amplificate, în opinia sa, de apropierea alegerilor prezidențiale, programate în mai puțin de șase luni.

Economistul consideră că problema centrală rămâne lipsa voinței politice de a corecta dezechilibrele bugetare. Potrivit lui, niciunul dintre marile partide nu pare pregătit să își asume costul politic al unor reduceri drastice ale cheltuielilor. Până la schimbarea acestei situații, recâștigarea încrederii investitorilor va fi dificilă.

Diferența față de dobânzile Germaniei semnalează neîncredere

Pentru Jérôme Mathis, profesor de economie la Universitatea Paris-Dauphine, indicatorul cel mai îngrijorător nu este doar nivelul dobânzilor franceze. Mai importantă este diferența tot mai mare dintre randamentele obligațiunilor Franței și cele ale Germaniei.

Mathis consideră că evoluția reflectă o criză de încredere specifică Franței. Statele Unite se împrumută, de asemenea, la dobânzi apropiate de 5%, ceea ce arată că nivelurile ridicate nu sunt, în sine, neobișnuite. Diferența apare atunci când Germania rămâne în jurul valorii de 3,4%, în timp ce Franța depășește 5,1%.

În această situație, investitorii solicită o primă de risc suplimentară pentru a cumpăra obligațiuni franceze. În trecut, titlurile de stat ale Franței erau considerate aproape echivalente cu cele germane. Potrivit lui Mathis, această percepție s-a schimbat, iar diferența de randament indică pierderea credibilității bugetare și politice.

Economistul consideră că acesta este unul dintre cele mai serioase avertismente primite de Franța de la criza datoriilor suverane din Europa. El atrage atenția și asupra riscului ca măsurile de redresare financiară să întâmpine o opoziție socială și politică puternică.

Disputa bugetară se intensifică în Parlament

Dezbaterile privind bugetul au devenit tot mai tensionate în Adunarea Națională. Vineri, David Amiel, ministrul responsabil de Conturile Publice și Funcția Publică, a criticat ceea ce a numit „a patra dimensiune” din camera inferioară a Parlamentului.

Ministrul a acuzat parlamentarii că aprobă cheltuieli de miliarde de euro, în timp ce economiile prevăzute sunt eliminate. El a subliniat că aceste decizii sunt luate în condițiile în care dobânzile continuă să crească.

Amiel a criticat în special deteriorarea deficitului sistemului de securitate socială, care s-ar fi agravat cu peste cinci miliarde de euro de la începutul examinării proiectului de lege. În acest context, el a indicat în mod special partidul Adunarea Națională.

Jérôme Mathis amintește că piețele au reacționat și în trecut la scenarii politice care puteau pune sub semnul întrebării angajamentele financiare ale statului. În campania prezidențială din 2022, creșterea lui Jean-Luc Mélenchon în sondaje a fost însoțită de întrebări tot mai numeroase despre viitorul datoriei franceze.

Îngrijorările erau legate de propunerea sa de anulare a unei părți din datorie. Potrivit lui Mathis, o combinație asemănătoare apare și în prezent, în contextul posibilității unui tur doi între Marine Le Pen și Jean-Luc Mélenchon.

Economistul atrage atenția și asupra propunerii candidatului La France insoumise privind partea din datoria publică deținută de Banca Centrală Europeană. Planul prevede anularea acestei datorii sau transformarea ei într-o obligație perpetuă, fără dobândă.

Pentru investitori, aceste propuneri readuc în discuție modul în care viitoarea conducere a Franței ar putea gestiona angajamentele financiare ale statului. În paralel, presiunea asupra bugetului și diferența tot mai mare față de costurile de împrumut ale Germaniei continuă să mențină datoria franceză în centrul preocupărilor piețelor.