Cât costă o degustare de vin la cramă. Prețurile pornesc de la 100 de lei

Pe masa din sufragerie stau cinci sticle misterioase. Sunt învelite strâns în folie de aluminiu, de parcă ar ascunde secrete de stat. Un marker negru le-a numerotat de la 1 la 5. Regulile „Campionatului de Sufragerie” au fost stricte. Fiecare participant a avut un buget secret, iar etichetele și prețurile au rămas ascunse până la verdictul final. Miza? Titlul suprem de „Sommelier de Weekend” și dreptul de a-i ironiza pe ceilalți pentru alegerile făcute.

Cu câte o foaie ruptă dintr-un carnețel în față, prietenii au transformat sufrageria într-o scenă de teatru. Paharele cu picior lung sunt ridicate teatral în dreptul lămpii. Andrei învârte vinul în pahar cu seriozitatea unui expert. Își mijește ochii și decretează solemn: „Simt clar note de piele tăbăcită, hribi de pădure și o ușoară adiere de praf de pușcă”. Ioana izbucnește în râs. Ea îl acuză că inventează expresii după ghidurile găsite pe internet. Câțiva metri mai încolo, Vlad încearcă să descifreze „picioarele vinului” de pe pereții paharului. El declară convins că sticla numărul 3 conține o Fetească Neagră aristocratică, învechită cel puțin doi ani în baric.

Niciunul nu are diplomă de degustător. Totuși, competiția de mirosit, sorbit și analizat transformă o sâmbătă obișnuită într-o comedie spumoasă. Surpriza vine la final, când foliile de aluminiu sunt îndepărtate. Etichetele ies la iveală, iar câștigătorul este dezvăluit. Vinul lăudat pentru „corpul robust” și „postgustul lung” se dovedește chiar cel mai ieftin de pe masă. Este o sticlă cumpărată în grabă de la magazinul de la parter.

Ce este o cramă și ce poți descoperi în interiorul ei

În spatele unei sticle de vin se află mai mult decât strugurii din care a fost obținută băutura. Crama este locul în care strugurii sunt transformați în vin. Tot aici, acesta este păstrat și pregătit pentru consum. În funcție de producător, pot exista spații pentru fermentare și rezervoare din inox. Unele crame au și butoaie de stejar, zone de îmbuteliere sau pivnițe pentru maturarea vinurilor.

Multe crame funcționează în clădiri tradiționale, cu pivnițe răcoroase și bolți de cărămidă. Alte domenii folosesc instalații moderne. Acolo, temperatura și procesele de vinificație sunt controlate cu echipamente specializate. Există și domenii viticole care reunesc plantațiile, spațiile de producție și sălile de degustare. Unele pun la dispoziție și locuri de cazare, pentru vizitatorii care vor să petreacă mai mult timp în zonă.

Pentru public, o cramă oferă ocazia unei întâlniri directe cu vinul. Vizitatorii pot participa la tururi ghidate și pot afla cum sunt prelucrați strugurii. Gazdele explică rolul butoaielor în maturarea vinului și particularitățile soiurilor cultivate. Unele vizite se încheie cu o degustare. Alte programe includ gustări, preparate locale sau o masă completă.

Degustarea nu presupune doar să guști câteva vinuri și să alegi care îți place. Gazda poate explica aromele întâlnite în pahar și diferențele dintre soiuri. Participanții află și cum influențează anul recoltei gustul vinului. Contează inclusiv metodele folosite în procesul de producție. Astfel, vizitatorii pot descoperi că două vinuri obținute din același soi de struguri pot avea gusturi diferite.

Cum se desfășoară o degustare de vin

O degustare începe, de regulă, cu prezentarea vinurilor care urmează să fie servite. Gazda vorbește despre soiurile de struguri și regiunea din care provin. Poate explica și anul recoltei sau particularitățile fiecărei etichete. În funcție de program, vizita include un tur al cramei. Acesta poate avea opriri în spațiile de producție sau în pivnițele unde sunt păstrate vinurile.

În fața paharelor, participanții observă mai întâi culoarea și limpezimea vinului. Apoi îi analizează mirosul pentru a identifica diferite arome. Urmează degustarea propriu-zisă. Unii caută note de fructe, flori sau condimente. Alții urmăresc aciditatea, corpolența și gustul care rămâne după înghițire. Nu este nevoie de experiență anterioară. Explicațiile ghidului îi ajută pe începători să înțeleagă ce au în pahar.

O degustare poate cuprinde trei sau patru etichete. Programele mai ample pot include cinci, șase sau chiar mai multe vinuri. Unele crame aleg soiuri diferite, pentru ca participanții să le descopere aromele. Alte programe reunesc vinuri din aceeași gamă sau recolte diferite ale aceleiași etichete. Astfel, gazda poate explica influența anului de producție și a maturării.

Experiența poate fi completată cu brânzeturi, mezeluri, pâine, fructe sau preparate locale. Aceste produse nu sunt incluse în toate ofertele. Unele crame le oferă contra cost, ca servicii suplimentare. Turul ghidat, transportul, mesele și cazarea pot avea, de asemenea, tarife separate. Prezența lor depinde de pachetul rezervat.

Cât costă o degustare de vin la cramă

Pentru o experiență cu vinuri din soiuri diferite, Cramele Recaș propun pachetul Curious, la 120 de lei de persoană. Acesta cuprinde cinci vinuri și vizitarea podgoriei. Programul include și pivnița veche, pâine, ulei de măsline și brânzeturi. Rezervarea se face cu cel puțin 48 de ore înainte. În timpul săptămânii sunt acceptate grupuri de minimum patru persoane. După ora 16:30, este necesar un grup de cel puțin 20 de participanți.

În Dobrogea, Stațiunea Murfatlar pune la dispoziție pachetul Standard, la 100 de lei de persoană. Acesta include cinci vinuri tinere, un platou cu brânzeturi și fructe, apă, cafea și turul cramei. Grupurile trebuie să aibă între 10 și 45 de participanți. Varianta Premium costă 130 de lei de persoană. Pachetul cuprinde șase vinuri tinere și un vin dulce din vinotecă. Sunt incluse și un platou cu brânzeturi și fructe, plăcintă dobrogeană, apă, cafea și turul cramei. Rezervarea se face cu cel puțin o zi înainte. Tarifele includ TVA.

Ce includ pachetele de degustare

În zona viticolă Dealu Mare, Crama Budureasca oferă degustarea Clasic, la 100 de lei de persoană. Programul include un tur ghidat și trei vinuri. Participanții primesc și un platou individual cu brânzeturi și mezeluri. Experiența durează între una și două ore. Grupurile acceptate au între 4 și 30 de persoane. Rezervarea trebuie făcută cu minimum 48 de ore înainte.

Pentru o degustare cu vinuri din gamele Vinul Cavalerului și Terra Romana, Crama SERVE organizează programul „Mono-varietal vs. Blend”. Tariful este de 100 de lei de persoană. Experiența durează aproximativ 90 de minute și cuprinde cinci vinuri. Două provin din gama Vinul Cavalerului, iar trei din gama Terra Romana. Grupurile pot avea între 6 și 30 de participanți.

La Crama Avincis, degustarea poate fi rezervată în două variante. Pachetul cu trei vinuri costă 190 de lei de persoană. Pentru varianta cu cinci vinuri, tariful este de 220 de lei de persoană. Vizita include crama și domeniul Vila Dobrușa. Sunt necesari cel puțin cinci participanți. Programarea se face în avans.

Crama Prince Știrbey propune pachetul Standard la 130 de lei de persoană. Acesta cuprinde cinci vinuri albe și roșii. Crama are și o variantă Premium, la 170 de lei de persoană. Vizitele sunt organizate pentru grupuri de până la 15 persoane.

Ce vinuri poți descoperi la o degustare

Într-o sală de degustare, paharele pot aduce la aceeași masă soiuri cu personalități diferite. Vinurile albe se remarcă prin prospețime și arome de citrice, mere, pere sau flori. Unele sunt lejere și fructate. Altele au o structură mai amplă și pot fi maturate în butoaie de stejar. Aceste caracteristici depind de soi și de modul de vinificare.

Vinurile roșii oferă o altă paletă de arome. Notele de cireșe, prune, fructe de pădure sau condimente pot apărea alături de taninuri. Acestea dau senzația de astringență. În degustările organizate de cramele din România pot fi întâlnite soiuri precum Fetească Neagră, Merlot, Cabernet Sauvignon și Pinot Noir. Fiecare are particularități influențate de soi, regiunea viticolă și tehnicile producătorului.

Nici vinurile rosé nu lipsesc din astfel de experiențe. Culoarea lor variază de la nuanțe foarte palide până la roz intens. Aromele pot aminti de căpșuni, zmeură sau alte fructe roșii. În funcție de stilul ales de producător, vinul poate fi sec, demisec sau mai dulce.

Unele degustări includ și vinuri spumante, apreciate pentru perlaj și prospețime. Alte programe propun vinuri dulci, servite de obicei în cantități mai mici. Acestea pot avea arome de miere, fructe coapte sau fructe confiate. Caracterul lor depinde de soi și de metoda de obținere.

Pe parcursul degustării, gazda poate explica proveniența strugurilor și modul de obținere a vinului. Participanții află particularitățile fiecărui sortiment. Ei sunt încurajați să observe culoarea și să identifice aromele. Pot urmări și felul în care gustul evoluează după fiecare înghițitură. Nu există un singur răspuns corect în privința aromelor percepute. Experiența depinde și de sensibilitatea fiecărei persoane.

Uneori, surpriza nu vine de la o etichetă celebră. Poate fi chiar un vin gustat pentru prima dată.

Uneori, vizita la cramă nu se termină la ultima degustare

Portbagajul s-a închis cu un bufnet greu, metalic. Imediat, peste douăzeci de sticle s-au ciocnit în întuneric. Pe bancheta din spate, Ioana stătea baricadată în spatele a două cutii de carton. O pălărie de paie îi căzuse peste ochi. Lângă ea, Vlad încerca disperat să înghesuie o sacoșă de pânză plină cu dopuri de plută în spațiul de la picioarele lui. Escapada lor de weekend la o cramă de pe dealurile Prahovei se transformase într-o operațiune de contrabandă legală.

„Dacă ne oprea poliția și deschidea portbagajul, ar fi crezut că deschidem un restaurant”, pufni Vlad. În timp ce vorbea, căuta pe telefon o melodie care să acopere zgomotul sticlelor la fiecare curbă a drumului de țară. De la volan, Dan se uită amuzat în oglindă. Apoi strigă peste zgomot: „Să-i mulțumiți Ioanei! Ea a fost cea care a zis: «Intrăm doar zece minute să vedem cum arată curtea» și a terminat prin a cumpăra jumătate din magazinul cramei. Îi plăcuse cum strălucea sigiliul de ceară.”

Ioana își ridică pălăria și se apără cu o seriozitate comică: „Băieți, oenologul ăla a vorbit două ore despre cum au cules strugurii la lumina lanternelor. Voiau să-i ferească de căldura zilei. După o poveste ca asta, ar fi fost o lipsă de respect să plec cu mâna goală!”

Ceea ce începuse ca o simplă plimbare de sâmbătă se transformase într-o febră a cumpărăturilor gourmet. Prietenii voiau doar să scape de praful orașului. Acum, se întorceau cu portofelele considerabil mai ușoare. Dincolo de glumele din mașină și de amintirea butoaielor uriașe din pivniță, entuziasmul lor ascundea o realitate curioasă. Niciunul nu ajunsese acolo ca expert. Totuși, toți erau convinși că descoperiseră „comoara” viticolă a României.