Citește știri
0 comentarii
Self-checkout-ul, între eficiență și pierderi. Ce au descoperit supermarketurile după investiții de milioane i-a făcut pe unii să readucă și casieri; sursa foto: pexels-stockphotoartist 
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
La prima vedere, casele de marcat cu autoservire păreau a fi o soluție bună. Calculul părea simplu: mai puțini casieri, mai multe case automate și un proces de plată mai rapid. În practică, însă, automatizarea mută o parte din muncă asupra clienților. Înacelași timp, creează noi costuri pentru magazine, de la mentenanță și supraveghere până la gestionarea erorilor și a pierderilor de marfă. Unele lanțuri comerciale își revizuiesc, astfel, strategia. Acum, ele reintroduc limite pentru casele de autoservire sau pun un accent mai mare pe casele tradiționale. Evoluția nu înseamnă că tehnologia dispare din retail. Doar că eficiența ei trebuie evaluată prin rezultate concrete, nu doar prin numărul de angajați pe care pare să-i înlocuiască.
Furturile nu sunt singura explicație a pierderilor înreggistrate. Erorile de scanare și dificultățile tehnice contribuie, la rândul lor, la diferențe. În România, numărul caselor automate a crescut rapid. Provocarea retailerilor este să găsească un echilibru între tehnologie, costuri și experiența cumpărătorilor.
Pierderile de inventar, un cost pe care retailerii nu l-au anticipat suficient
Un studiu publicat în iunie 2026 de Universitatea din Leicester, în colaborare cu organizația ECR Retail Loss, a analizat date furnizate de 39 de retaileri. Aceștia aveau cu o cifră de afaceri anuală cumulată de peste un trilion de euro. Cercetarea, coordonată de profesorul de criminologie Matt Hopkins, este una dintre cele mai ample analize dedicate pierderilor asociate caselor de marcat cu autoservire.
Potrivit raportului, pierderile de inventar cresc, în medie, cu 22% în primul an după introducerea sistemelor self-checkout. Într-o altă comparație, magazinele care folosesc aceste echipamente au înregistrat pierderi cu 33% mai mari decât cele fără case de autoservire.
Cele două procente descriu situații diferite. Primul măsoară evoluția pierderilor după instalarea sistemelor, iar al doilea compară magazine cu configurații diferite de plată. Rezultatele nu înseamnă că fiecare retailer va avea aceeași experiență. Totuși, ele
Cercetătorii au constatat că, în magazinele dotate cu self-checkout, aproximativ 54% dintre tranzacții se desfășoară prin aceste sisteme. Popularitatea lor nu elimină însă problemele legate de scanarea produselor, de funcționarea echipamentelor și de intervențiile personalului. Raportul arată că produsele omise la scanare reprezintă una dintre cele mai frecvente surse de pierderi. Aceste situații pot apărea intenționat, dar și din greșeli, neatenție sau dificultăți de utilizare. În consecință, pierderile nu pot fi puse automat pe seama furturilor, iar retailerii au nevoie de date care să le permită să distingă între cauzele posibile.
De la economii cu personalul la costuri de supraveghere
Casele automate nu elimină complet nevoia de angajați. Chiar dacă un client scanează singur produsele și efectuează plata, personalul trebuie să supravegheze mai multe terminale. Apoi, trebuie să intervină atunci când sistemul se blochează și să rezolve problemele legate de identificarea produselor sau de plată.
La acestea se adaugă cheltuielile pentru achiziția echipamentelor, mentenanță și măsurile de prevenire a pierderilor. În anumite magazine, economiile obținute prin reducerea numărului de casieri pot fi diminuate de aceste costuri suplimentare. Există o diferență între reducerea costului unei operațiuni și îmbunătățirea profitabilității întregii afaceri. Automatizarea poate simplifica anumite activități. Însă rezultatul financiar depinde de costurile totale, de frecvența erorilor și de felul în care clienții folosesc sistemele.
O decizie de investiție nu ar trebui, așadar, să pornească doar de la ideea că o casă automată poate prelua o parte din sarcinile unui casier. Retailerul trebuie să evalueze întregul flux de lucru, inclusiv timpul necesar intervențiilor și impactul asupra pierderilor de marfă.
De ce unele magazine limitează sau elimină casele self-checkout
Tendința de revizuire a strategiei este vizibilă în special pe piața americană. Un sondaj realizat de platforma Toast, publicat în septembrie 2026, a arătat că 36% dintre cei 340 de operatori de magazine alimentare, de proximitate și de băuturi intervievați foloseau case self-checkou. În anul precedent, procentul lor era de 43%. Eșantionul a inclus afaceri cu cel mult 16 unități. Astfel, rezultatul nu poate fi extins automat la întregul sector de retail.
Un exemplu cunoscut este Dollar General, lanț american de magazine cu prețuri reduse. Acesta a eliminat sau a restricționat utilizarea caselor automate în aproximativ 12.000 de magazine în 2024. Decizia a fost legată de eforturile de reducere a pierderilor de inventar, inclusiv a celor provocate de furturi.
În același timp, reducerea utilizării caselor automate nu echivalează cu renunțarea la tehnologie. Sondajul Toast arată că 75% dintre operatorii intervievați intenționau să-și majoreze investițiile în tehnologie în următoarele 12 luni. Retailerii pot continua să automatizeze alte activități, precum gestionarea stocurilor, etichetarea prețurilor sau procesarea facturilor, fără să extindă neapărat sistemele self-checkout.
Clienții nu caută întotdeauna aceeași experiență
Rapiditatea este unul dintre principalele argumente în favoarea caselor de autoservire, dar preferințele diferă în funcție de numărul produselor cumpărate și de nevoile fiecărui client.
Un studiu publicat în ianuarie 2024 în revista Journal of Business Research a analizat legătura dintre tipul de casă de marcat și fidelitatea cumpărătorilor. Cercetarea realizată de Farhana Nusrat și Yanliu Huang a constatat că folosirea unei case tradiționale, cu personal, poate favoriza fidelitatea față de magazin. Diferența este mai mică în cazul cumpărăturilor cu puține produse, când efortul implicat de autoservire este redus.
La o cumpărătură rapidă, scanarea individuală poate fi comodă. Pentru un coș mai mare, pentru produse care necesită cântărire sau atunci când apar erori, prezența unui casier poate face procesul mai simplu. În aceste condiții, alegerea dintre cele două tipuri de case nu este doar o problemă de tehnologie, ci și una de servicii oferite clienților.
Interacțiunea umană rămâne relevantă într-un mediu comercial tot mai digitalizat. Din această perspectivă, automatizarea poate îmbunătăți experiența de cumpărare, dar nu ar trebui să elimine opțiunea unei interacțiuni directe atunci când aceasta contează pentru client.
Modelul mixt: cazul Target
Un exemplu de adaptare, în locul renunțării totale la tehnologie, este retailerul american Target. În martie 2024, compania a introdus în majoritatea magazinelor sale case de autoservire destinate cumpărăturilor de cel mult zece produse, menținând în paralel casele tradiționale pentru coșurile mai mari.
Potrivit datelor publicate de companie în mai 2025, timpul total de procesare a tranzacțiilor s-a îmbunătățit cu aproape 8%, luând în calcul atât casele automate, cât și cele deservite de angajați. Target a raportat și rezultate mai bune în evaluările clienților privind timpul de așteptare și interacțiunea cu personalul. Compania a observat, totodată, o creștere a ponderii cumpărătorilor care aleg casele tradiționale.
Aceste rezultate sunt raportate de retailer și nu demonstrează că aceeași formulă va funcționa identic în orice rețea. Ele arată însă că automatizarea și serviciile oferite de angajați pot fi organizate complementar. În loc să impună un singur traseu tuturor cumpărătorilor, magazinul poate adapta opțiunile la dimensiunea coșului și la timpul disponibil.
România, investiții în creștere, provocări similare
În România, casele de marcat cu autoservire s-au extins rapid în ultimii ani. Datele Consiliului Concurenței, citate de Digi24, indicau 8.589 de unități self-checkout în primul trimestru din 2025, față de 2.365 în 2020. Investițiile cumulate în aceste echipamente au depășit 350 de milioane de lei în perioada analizată, iar în primul semestru din 2025 au fost raportate investiții de aproximativ 53,5 milioane de lei.
Datele arată amploarea adoptării tehnologiei, nu și rentabilitatea fiecărei investiții. Pentru a evalua efectele în România, ar fi necesare informații comparabile despre costul echipamentelor, cheltuielile de întreținere, pierderile de inventar, timpul de plată și satisfacția clienților.
Experiențele din alte piețe pot oferi indicii, dar nu pot înlocui analiza la nivelul fiecărei rețele și al fiecărui magazin. Volumul cumpărăturilor, profilul clienților, organizarea personalului și tipul produselor comercializate pot schimba rezultatul economic al unei investiții în self-checkout.
Automatizarea este un instrument, nu un obiectiv în sine
Pentru retaileri, miza nu este să aleagă definitiv între casieri și case automate, ci să stabilească unde fiecare soluție aduce cele mai bune rezultate. Sistemele self-checkout pot fi utile pentru cumpărături rapide și tranzacții simple, în timp ce casele tradiționale pot rămâne mai potrivite pentru coșuri mari sau pentru clienții care au nevoie de sprijin.
Un model mixt le permite comercianților să păstreze avantajele tehnologiei, fără să ignore costurile ascunse, riscurile de pierdere a mărfurilor și preferințele cumpărătorilor. Înainte de a extinde sau de a restrânge sistemele automate, retailerii au nevoie să măsoare rezultatele și să compare opțiunile disponibile.
În cele din urmă, eficiența nu se măsoară prin numărul de casieri înlocuiți sau de terminale instalate, ci prin capacitatea magazinului de a controla costurile, de a limita pierderile și de a oferi o experiență de cumpărare convenabilă.
RECOMANDĂRI NEWSEDGE 
