Decizie definitivă în cazul lui Călin Georgescu. De ce a fost respinsă înlocuirea arestului preventiv

Călin Georgescu va rămâne în arest preventiv, după ce Curtea de Apel București a admis contestația procurorilor DIICOT împotriva hotărârii prin care Tribunalul București dispusese arestul la domiciliu. Soluția definitivă a fost pronunțată vineri, 23 octombrie 2026, după constituirea unui complet de divergență, necesar atunci când judecătorii din completul inițial nu ajung la un acord. Disputa juridică privește măsura preventivă aplicabilă în cursul anchetei, nu soluționarea pe fond a acuzațiilor.

La Curtea de Apel, cei doi judecători ai completului inițial nu au ajuns la aceeași concluzie, astfel că a fost cooptat un al treilea magistrat. Georgescu se află în arest preventiv din 29 septembrie, într-un dosar în care este cercetat pentru presupuse fapte de înșelăciune cu un prejudiciu reclamat de 1,1 milioane de euro și constituirea unui grup infracțional organizat. Decizia privind măsura preventivă nu reprezintă o condamnare și nu stabilește vinovăția inculpatului.

Curtea de Apel a desființat hotărârea Tribunalului București

Pe 13 octombrie, Tribunalul București admisese cererea lui Călin Georgescu de înlocuire a arestului preventiv cu arestul la domiciliu. Judecătorul Vlad Andriescu invocase circumstanțele personale ale fostului candidat: lipsa antecedentelor penale, integrarea socială, existența unui domiciliu stabil și situația familială. Magistratul apreciase, de asemenea, că plasarea la domiciliu nu ar fi afectat desfășurarea procesului penal în perioada următoare.

DIICOT a contestat hotărârea, iar cauza a ajuns la Curtea de Apel București. Instanța a desființat în totalitate încheierea Tribunalului și, rejudecând cererea, a respins-o ca neîntemeiată. Prin urmare, măsura arestului preventiv rămâne în vigoare. Hotărârea Curții de Apel este definitivă în privința acestei cereri. Ea nu trebuie confundată cu o sentință de condamnare. Instanța a decis asupra regimului de privare de libertate pe durata procedurilor judiciare.

De ce a fost necesar un complet de divergență

Cei doi judecători ai completului inițial de la Curtea de Apel București nu au avut aceeași opinie asupra măsurii preventive. În această situație procedurală, legea prevede constituirea unui complet de divergență, prin cooptarea unui al treilea magistrat.

Acesta participă la deliberare, iar soluția este stabilită prin vot majoritar. Procedura nu reprezintă, în sine, o neregulă și nici nu indică automat că dosarul ar avea o particularitate juridică excepțională; ea este mecanismul prin care instanța poate ajunge la o hotărâre atunci când judecătorii inițiali nu se pun de acord. În cazul de față, completul de divergență a tranșat contestația DIICOT în favoarea menținerii arestului preventiv. Decizia este definitivă pentru această etapă procesuală.

Dosarul în care este cercetat fostul candidat

Călin Georgescu se află în arest preventiv din 29 septembrie 2026, în urma unei hotărâri anterioare a Curții de Apel București. Dosarul instrumentat de DIICOT vizează presupuse fapte de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.

Ancheta pornește de la reclamația unui om de afaceri din Buzău, Răzvan Leu. Acesta susține că ar fi fost prejudiciat cu 1,1 milioane de euro. Potrivit informațiilor prezentate de anchetatori și relatate de presă, acestuia i s-ar fi propus implicarea într-o afacere cu tranzacții de metale prețioase. Pentru o asemenea mișcare era necesară obținerea unei linii de credit.

În această schemă presupusă sunt menționați Călin Georgescu, omul de afaceri Ionel Rusen și cetățeanul italian Massimiliano Arena. Potrivit actelor prezentate în spațiul public, ar fi fost solicitată o garanție inițială de un milion de euro. Această garanție ar fi fost urmată de un transfer suplimentar de 100.000 de euro. Creditul nu ar fi fost acordat, iar reclamantul afirmă că nu și-ar fi recuperat banii.

Aceste informații descriu acuzațiile și susținerile aflate în atenția anchetatorilor, nu fapte stabilite printr-o hotărâre definitivă asupra fondului cauzei. Prezumția de nevinovăție rămâne aplicabilă pe parcursul procesului penal.

Ce înseamnă decizia pentru parcursul judiciar

Hotărârea din 23 octombrie înseamnă că solicitarea de plasare în arest la domiciliu a fost respinsă, iar Georgescu rămâne în arest preventiv. Decizia soluționează contestația formulată de DIICOT împotriva hotărârii Tribunalului București, fără să încheie ancheta și fără să stabilească vinovăția sau nevinovăția în dosarul de înșelăciune.

Măsurile preventive au un scop procesual: să asigure buna desfășurare a procedurilor judiciare, în condițiile prevăzute de lege. Ele sunt distincte de judecata asupra acuzațiilor și de o eventuală sentință.

Cazul trebuie urmărit, așadar, pe două planuri separate: evoluția măsurilor preventive și evoluția anchetei penale. O decizie definitivă asupra arestului la domiciliu nu echivalează cu o soluție definitivă asupra acuzațiilor cercetate.

Curtea de Apel București a respins definitiv, pe 23 octombrie 2026, cererea lui Călin Georgescu de înlocuire a arestului preventiv cu arestul la domiciliu și a admis contestația DIICOT. Hotărârea a fost pronunțată după constituirea unui complet de divergență, în urma opiniilor diferite ale celor doi judecători inițiali. În continuare, ancheta privind presupusul prejudiciu de 1,1 milioane de euro își urmează cursul, iar acuzațiile urmează să fie analizate în cadrul procedurilor judiciare, cu respectarea prezumției de nevinovăție.