Atacurile din școlile din Pitești și Bistrița. Ce riscuri apar în rândul copiilor după incidentele intens mediatizate

Gabriela Groza, avocat și psiholog expert judiciar, a explicat, în direct la Digi24, că un comportament aparent obișnuit nu exclude existența unor frustrări puternice, pe care unii copii le țin ascunse. Specialista a vorbit și despre fenomenul de „mimetism social”, prin care atacurile intens mediatizate pot fi urmate de alte tentative asemănătoare.

Copiii și gesturile extreme

În cazul atacului de la Pitești, inspectorul școlar general a descris elevul implicat drept un copil provenit dintr-o familie bună, activ și fără probleme de comportament cunoscute. Gabriela Groza a explicat că, în unele situații, furia și frustrarea nu se manifestă prin comportamente agresive vizibile pentru cei din jur. „Faptul că este descris astfel ne arată că nu era foarte predictibil pentru cei din jurul lui să observe sau să se gândească că ar putea să recurgă la un astfel de gest. Din punct de vedere psihologic este explicabil”, a spus specialista.

Ea a făcut distincția între persoanele care își exprimă în exterior nemulțumirile și cele care le păstrează pentru ele. În cazul celor din urmă, tensiunea poate fi greu de observat de către familie, colegi sau profesori. „Sunt persoane care externalizează toate frustrările și toate formele de agresivitate și despre ele putem vedea concret că în diferite situații se manifestă agresiv, precum sunt și persoane care internalizează aceste manifestări, adică toată furia, frustrarea pe care le resimt, le trăiesc foarte profund intern, fără să le comunice neapărat celorlalți, fără să se vadă în comportamentul lor”, a explicat Gabriela Groza.

Specialista a avertizat că, în unele cazuri, tensiunea acumulată poate ajunge la un nivel la care persoana acționează violent. „Până la un moment când tensiunea internă este atât de mare încât acționează și de aici vedem genul acesta de cazuri în care persoane despre care n-ai fi crezut vreodată că ar putea să facă așa ceva ajung să facă gesturi extreme”, a adăugat ea.

Explicația nu înseamnă că un copil care este retras sau își exprimă rar emoțiile reprezintă automat un pericol. Comportamentul individual trebuie înțeles în context. Un incident violent nu poate fi explicat printr-o singură caracteristică sau printr-un singur factor.

Ce înseamnă „mimetism social”

Un alt aspect semnalat de Gabriela Groza este posibilitatea ca un atac puternic mediatizat să influențeze comportamentul unor persoane vulnerabile. Fenomenul este cunoscut drept „mimetism social”. Teoria se referă, în acest context, la tendința unor persoane de a imita, în anumite condiții, comportamente pe care le-au văzut la alții. „Există și ipoteza mimetismului social, este studiată în literatură și se observă că după atacuri foarte mediatizate de acest tip, probabilitatea să existe alte încercări care să semene, cel puțin parțial, crește, pentru că dorința de a se vorbi uneori și despre tine, dorința de a avea și tu acea putere pe care a avut-o agresorul, în anumite persoane poate să crească”, a declarat specialista.

Psihologul a atras atenția și asupra reacțiilor apărute în mediul online după atacul din Bistrița. Căci unii utilizatori și-au exprimat susținerea față de agresor. „Și de aici și comentariile și fanii pe care îi găsim în mediul online pentru agresorul din Bistrița, pentru că există și acest grup de fani care cumva susțin ceea ce a făcut agresorul”, a afirmat Gabriela Groza.

Astfel de reacții pot contribui la transformarea agresorului într-o figură admirată de anumite persoane. Asta în loc ca atenția să rămână asupra victimelor și a consecințelor violenței. Totuși, existența unor incidente apropiate în timp nu demonstrează, de una singură, că unul l-a influențat pe celălalt. De altfel, Gabriela Groza a subliniat că este prea devreme pentru a stabili dacă atacurile de la Pitești și Bistrița au motivații asemănătoare. O astfel de comparație poate fi făcută numai după ce sunt clarificate circumstanțele fiecărui caz.

Nu orice conflict între elevi înseamnă bullying

În cazul atacului de la Pitești, au apărut informații potrivit cărora între elevi ar fi existat conflicte mai vechi. iIr agresorul s-ar fi considerat victima unor acte de bullying. Aceste relatări trebuie însă verificate de anchetatori. Gabriela Groza a explicat că termenul de bullying nu poate fi folosit pentru orice formă de agresiune sau conflict între copii. „Bullying-ul are câteva caracteristici care diferă față de o simplă agresiune. Faptul că reacționezi la o agresiune care ți se întâmplă nu înseamnă neapărat că ai reacționat la bullying. Nu înseamnă neapărat că era o diferență de putere între agresor și victimă. Uneori, violențele nu reprezintă bullying, ci sunt violențe în sine”, a explicat specialista.

Un conflict punctual, o agresiune și un tipar de bullying nu sunt neapărat același lucru. De asemenea, motivele invocate de persoanele implicate nu stabilesc singure ce s-a întâmplat. „Doar după ce vom identifica motivațiile interne pe care le-a avut fiecare dintre cei doi atacatori putem găsi sau nu familiarități și similarități”, a concluzionat Gabriela Groza.

Două atacuri cu arme albe, la trei zile distanță

Joi dimineață, un elev de 15 ani a atacat cu o macetă doi colegi la Colegiul Tehnic „Armand Călinescu” din Pitești. Incidentul s-a petrecut într-o toaletă a liceului, în timpul unei pauze. Unul dintre adolescenți a suferit o rană la antebraț și a fost transportat la spital. Celălalt a avut leziuni și a refuzat transportul la unitatea medicală.

Potrivit Inspectoratului Școlar Județean Argeș, atacul ar fi fost comis din răzbunare. Un martor a susținut că între elevi existau conflicte mai vechi și că agresorul s-ar fi considerat victima bullyingului. Circumstanțele și motivația atacului urmează să fie clarificate de anchetatori.

Cu trei zile înainte, luni, 19 octombrie, un elev de 13 ani a atacat cu un cuțit o profesoară de matematică și un alt elev la Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare” din Bistrița. Profesoara a avut nevoie de intervenții chirurgicale. Elevul rănit a primit îngrijiri medicale. În acest al doilea caz, anchetatorii au luat în calcul ipoteza unui atac premeditat, după descoperirea unor mesaje publicate de adolescent pe rețelele sociale, în care acesta susținea că își pregătea gestul de opt luni.