Anunțul a fost făcut de Biroul Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) și Procuratura Specializată Anticorupție (SAP), instituțiile care au investigat contractele încheiate în 2023 pentru furnizarea de drone destinate Forțelor de Apărare ale Ucrainei. Potrivit anchetatorilor, achizițiile au fost gestionate de Serviciul de Stat pentru Comunicații Speciale și Protecția Informațiilor, instituție implicată în aprovizionarea armatei cu astfel de echipamente.
Cum ar fi fost aranjate contractele pentru drone
Potrivit anchetatorilor, în mai și septembrie 2023, funcționarii instituției au încheiat contracte cu trei companii care ar fi fost controlate de aceleași persoane. Contractele vizau achiziția a 5.100 de drone, de mai multe tipuri, pentru nevoile armatei ucrainene. Printre echipamentele cumpărate se numără modele din seriile DJI Mavic și DJI Matrice, precum și drone Autel Evo Max 4T. Acestea sunt utilizate în diferite misiuni, inclusiv pentru supraveghere și recunoaștere, în funcție de model și de echiparea sa.
Anchetatorii spun că firmele care urmau să câștige contractele ar fi fost stabilite dinainte. Pentru a crea aparența unei competiții între furnizori, la proceduri ar fi participat și alte societăți comerciale controlate de organizatorii schemei.
În acest mod, procedurile ar fi părut competitive, deși rezultatele ar fi fost decise înainte de desemnarea câștigătorilor. Potrivit NABU, prețurile de achiziție au depășit cu 60% până la 90% valorile de piață. Iar diferența ar fi fost transferată ulterior în conturile unor companii aflate sub controlul persoanelor implicate, inclusiv în străinătate.
O companie ar fi fost contactată înainte să existe oficial
Unul dintre detaliile evidențiate de anchetatori se referă la o solicitare de ofertă transmisă unei companii care urma să câștige un contract. Potrivit NABU, documentul era adresat unei persoane juridice care avea să fie înregistrată oficial abia câteva zile mai târziu. Acest detaliu este prezentat de anchetatori drept un indiciu al faptului că procedura ar fi fost organizată în favoarea unui furnizor prestabilit.
În cazul achizițiilor publice, competiția dintre furnizori ar trebui să permită autorităților să compare ofertele și să cumpere bunuri la prețuri adecvate. Dacă participanții și rezultatul unei proceduri sunt stabiliți dinainte, concurența poate deveni doar formală. Iar statul riscă să plătească mai mult decât ar fi necesar.
În dosarul din Ucraina, procurorii susțin că diferențele dintre prețurile de piață și sumele plătite pentru drone ar fi fost direcționate către societăți controlate de participanții la schemă. Ancheta vizează astfel atât modul în care au fost atribuite contractele, cât și circuitul banilor proveniți din achiziții.
Ancheta a început cu un prejudiciu de 90 de milioane de hrivne
Cercetările au fost făcute publice inițial în octombrie 2025, când NABU și SAP au anunțat descoperirea unei presupuse scheme de deturnare a fondurilor din achizițiile de drone. La acel moment, prejudiciul identificat era estimat la peste 90 de milioane de hrivne, aproximativ 2 milioane de dolari.
Primele contracte vizate se refereau la achiziția a 400 de drone DJI Mavic 3 și a 1.300 de drone Autel Evo Max 4T. Potrivit anchetatorilor, și aceste echipamente ar fi fost cumpărate la prețuri cu 70% până la 90% peste cele practicate pe piață.
Pe măsură ce au analizat documentele și legăturile dintre furnizori, anchetatorii au descoperit alte contracte și noi presupuse nereguli. În august 2026, autoritățile au anunțat că prejudiciul total estimat crescuse la 254 de milioane de hrivne, după identificarea unor achiziții suplimentare.
Noile episoade vizau drone DJI Mavic 3T, DJI Mavic 3 Pro și DJI Matrice M30T. Potrivit datelor publicate de NABU, contractele din septembrie 2023 au inclus 500 de drone DJI Mavic 3T, 2.000 de drone DJI Mavic 3 Pro și 900 de drone DJI Matrice M30T.
Astfel, suma estimată inițial la 90 de milioane de hrivne a ajuns la 254 de milioane, echivalentul a aproximativ 6 milioane de dolari, potrivit autorităților ucrainene.
Peste patru milioane de dolari, blocate în conturi din străinătate
În timpul anchetei, autoritățile au luat măsuri pentru a împiedica folosirea banilor care ar fi provenit din presupusa fraudă. NABU și SAP au anunțat că au fost puse sub sechestru peste 4 milioane de dolari aflați în conturile unor companii din străinătate, precum și 17 milioane de hrivne în Ucraina.
Dosarul vizează cinci persoane. Este vorba despre doi funcționari ai Serviciului de Stat pentru Comunicații Speciale și trei reprezentanți ai unor companii private. Acestea sunt suspectate de deturnarea fondurilor prin abuz de funcție, în proporții deosebit de mari, faptă prevăzută de Codul penal ucrainean.
